Actorii reacționează dur după ce Ministerul Culturii a impus, printr-un program pilot, un sistem de evidență zilnică a activității artiștilor. Actorii Teatrului Național din București acuză că munca de creație este redusă la un exercițiu birocratic și că li se cere să completeze rapoarte detaliate, ca într-o instituție administrativă. În semn de protest, angajații scenei – actori, tehnicieni și personal de producție – ies în fața teatrului pentru a cere retragerea măsurii, considerată o lovitură directă la adresa libertății artistice.
UPDATE:
Ministrul Culturii, Demeter Andras Istvan, a venit în mijlocul actorilor care protestează în fața Teatrului Național și în urma discuțiilor avute cu aceștia a anunțat că „pentru moment retrage proiectul” care a stârnit nemulțumiri.
ȘTIREA INIȚIALĂ:
Protest în fața Teatrului Național
Actorii Teatrului Naţional „I.L. Caragiale” din Bucureşti organizează marţi un protest în fața instituției împotriva aplicării unui proiect pilot transmis de Ministerul Culturii privind evidența timpului de muncă.
Protestul este programat la ora 14:30, iar la acţiune participă şi personalul care deserveşte scena, din toate sectoarele teatrului.
Potrivit comunicatului actorilor TNB, programul pilot le-a fost adus la cunoştinţă prin Circulara nr. 766/03.02.2026 – Instrucţiuni privind organizarea unitară şi evidenţa timpului de muncă pentru personalul de execuţie din instituţiile publice de spectacol sau concert.
„Munca de creație, transformată în birocrație”
Atât actorii, cât şi ceilalţi angajaţi din departamentele tehnic şi producţie ale TNB protestează faţă de faptul că această Circulară transformă munca de creaţie, nenormată în domeniul artistic, în muncă de birou şi conţine anexe prin care sunt obligaţi să raporteze zilnic, în scris, activitatea amănunţită desfăşurată în timpul orelor de lucru.
„Considerăm că acest proiect ucide creativitatea în cultură şi îi transformă pe artişti în «scriitori de rapoarte zilnice», iar pe directorul artistic sau pe manager - în «raportorul» nostru, al tuturor”, transmit actorii TNB.
Artiștii explică de ce logica pontajului nu poate fi aplicată creației:
„Munca artistului nu poate fi normată în 8 ore pe zi, munca lui nu este doar pe scenă, este şi cu sine - începând în zori şi terminându-se noaptea -, timp de 10 luni pe an, 6 zile pe săptămână, iar o oră în scenă presupune un consum emoțional greu de cuantificat.”
Mesajul lor este unul ferm:
„Din aceste motive, marţi, 10 februarie a.c., la ora 14.30, vom protesta paşnic în faţa teatrului nostru, pentru ca acest program pilot să nu fie aplicat. Sunt invitaţi şi colegi de la alte teatre să susţină neaplicarea acestui program.”
Sindicatele cer retragerea instrucțiunilor
Federaţia Sindicatelor din Instituţii de Cultură (FSIC) respinge setul de instrucţiuni-norme create de Ministerul Culturii şi solicită retragerea lor. Organismul face apel la comunicare, consultare cu toţi factorii impicaţi pentru dezbateri pe acest subiect.
“Într-o formulă lipsită de principii democratice, Ministerul Culturii a elaborat fără o consultare a partenerilor sociali îndreptăţiţi conform legislaţiei, o procedură de cuantificat activitatea/munca angajaţilor din departamentul artistic în instituţiile de spectacole/concerte.”
Sindicaliștii critică dur modul în care a fost conceput documentul.
“Un set de instrucţiuni care au scopul de a institui reguli în privinţa evidenţei timpului de muncă al artiştilor, sub formă de pontaj. După declaraţiile ministerului Culturii, probabil metaforic, că „doar împreună vom găsi soluţiile”, în fapt fiind o sfidare continuă, lumea artistică subordonată politicului este bulversată de o creaţie legislativă sub forma de procedură lipsită de logică, claritate, coerenţă.”
O problemă veche, o soluție greșită
Organizaţiile sindicale au semnalat de mult timp că sistemul de evidenţă a timpului de muncă în sectorul cultural, cu precadere la artişti este o problemă reală, neacoperită de legislaţia specifică.
“Această problemă trebuie abordată de minister şi Comisia Dialog Social în vederea adaptării la nivelul legislaţiei primare (conform specificului activităţilor), în sensul eliminării normării în ore a muncii şi adoptarea unui alt sistem, coerent.”
Ei atrag atenția asupra efectelor concrete ale noilor reguli.
“Principalele disfuncţii ale acestui set de reguli le reprezintă birocratizarea activităţii artistice, a perioadelor de studiu/ pregătire zilnice, care ar trebui avizate, viziunea contabilicească a planificării timpului de muncă şi afectarea autonomiei artistice a instituţiilor, fiind în sine adăugiri neclare la legislaţia existentă si care nu rezolvă problemele întâlnite în sistem.”
„Pregătirea unui artist nu se măsoară în ore”
Sindicaliştii subliniază că “perioada de timp aferentă activităţilor de pregătire personală este diferită, în funcţie de individ/ artist, diferă de la o operă de artă la alta, relevant fiind termenul (data repetiţiei/ spectacolului, concertului) la care artistul trebuie să-şi încheie procesul de creaţie şi să finalizeze actul artistic menit să ajungă la public.”
Ei admit necesitatea responsabilității, dar resping uniformizarea.
“În această privinţă, o întărire a răspunderii pentru nivelul de pregătire personală a artistului în cadrul activităţii, este ceva util, dar şi în acest sens există deja evaluări anuale ale performanţelor individuale sau proceduri de constatare a deficienţelor, care pot face subiectul îmbunătăţirilor.”
Concluzia este tranșantă.
“Pregătirea profesională, personală, susţinută de artist pentru a da randament şi pentru a atinge performante în cadrul repetiţiilor/ spectacolelor, sunt responsabilităţi care se dobândesc prin ani de studiu, care nu pot fi normate.”
Autonomia instituțiilor, pusă sub semnul întrebării
Noile reguli afectează activităţile artistice, mai spun reprezentanţii FSIC.
“Aceste reguli noi afectează inclusiv autonomia instituţiilor în ceea ce priveşte programarea activităţilor artistice în funcţie de viziuni şi proiecte de management aprobate (conf. art. 4 alin. (3) din O.G. 21/2007, art. 111 alin. (3) din Codul Muncii), deoarece structura stagiunilor ar trebui concepută astfel încât să reflecte nişte cifre, nişte cuantumuri orare dintr-un tabel, nu în funcţie de strategii artistice.”
FSIC spune că nu critică pontarea activităţii în sine, dar acestea trebuie ajustate “în mod fezabil”.
“Reiterăm că nu criticăm pontarea activităţii în sine, în sectorul cultural existând deja implementate sisteme de evidenţă încă de la apariţia obligaţiei în 2017, adaptate la specificul activităţii, iar FSIC consideră necesară existenţa acestora, dar ajustate unitar în mod fezabil.”
În final, sindicaliștii transmit un avertisment clar.
“Normele ministerului, din păcate, nu vin să ajute sectorul în adaptarea mai facilă a cadrului normativ general, ci complică prin apropierea actului artistic de munca administrativă. Doar dacă nu cumva scopul este să fie redus numarul de artişti, caz în care într-adevăr propunerea capătă altă înţelegere.”
Comentează