Recentul atac al Rusiei asupra regiunii Liov, realizat cu noua rachetă balistică „Oreșnik”, reprezintă mult mai mult decât o simplă operațiune militară obișnuită. Deși oficial s-a spus că ținta a fost infrastructura critică, modul în care a fost executată lovitura sugerează că Moscova a vrut să transmită un semnal de forță către întreaga lume, inclusiv către Statele Unite și Europa.
Această rachetă extrem de rapidă a atins uluitoarea viteză de 13.000 km/h, fiind lansată, cel mai probabil, de la o bază militară aflată pe teritoriul Federației Ruse. Impactul a lăsat mai multe localități din vestul Ucrainei fără curent electric și gaze, provocând teamă și pagube materiale semnificative.
Din fericire, până la primele ore ale dimineții nu au fost anunțate persoane decedate sau rănite, însă alegerea unei ținte atât de apropiate de granița cu Uniunea Europeană arată că miza acestui atac este una strategică, menită să demonstreze capacitățile tehnologice ale armatei ruse în fața aliaților occidentali.
Țintele atacului rusesc cu sistemul de rachete Oreșnik în regiunea Lviv au fost aerodromul Sknilov și Uzina de Reparații Aeronave din Liov, potrivit Insider.ua și Politika Stranî . Cercetătorii OSINT, care au examinat și geolocalizat înregistrarea video a atacului, confirmă aceste informații.
Atacul a avariat pistele aerodromului, clădirea fabricii de avioane și mașinile parcate în apropiere, relatează Insider.ua. Fabrica de avioane din Liov fusese deja lovită de atacuri rusești la începutul războiului de amploare, în martie 2022.
Un oficial ucrainean de rang înalt a confirmat pentru Reuters că o rachetă Oreșnik a lovit un atelier al unei întreprinderi de stat din Lviv. El a spus că racheta probabil nu transporta o încărcătură utilă și a fost folosită ca o demonstrație de forță.
Surse militre au relatat că ținta atacului a fost un terminal de gaze din orașul Strîi, cel mai mare depozit de gaze din Europa.
Utilizarea rachetei are o puternică dimensiune politico-strategică
Analiștii militari subliniază că folosirea rachetei „Oreșnik” în vestul Ucrainei, la mică distanță de granițele UE și NATO, are o puternică dimensiune politico-strategică. Este vorba despre o demonstrație de capabilitate, menită să transmită un avertisment Occidentului.
Comentatorul militar Denis Popovici explică faptul că simpla utilizare a acestui tip de armament, chiar și fără distrugeri majore, servește drept instrument de presiune externă: un semnal că Rusia dispune de mijloace capabile să escaladeze rapid conflictul, dacă sprijinul occidental pentru Ucraina va continua sau se va intensifica.
Ce importanță are locul lansării
Un prim element-cheie este locul de unde a fost lansată racheta. Expertul militar Dmitro Sneghiriov atrage atenția că „Oreșnik” nu a fost lansată din Belarus, așa cum s-a speculat anterior, ci de pe teritoriul Rusiei. Această distincție este esențială.
„Ideea desfășurării rachetelor în Belarus a fost intens vehiculată în spațiul informațional, chiar dacă ulterior a fost infirmată. Scopul a fost presiunea politică: o lansare din Belarus ar fi redus drastic timpul de reacție al apărării aeriene ucrainene. Faptul că Moscova nu a recurs la acest scenariu arată existența unor limite pe care, cel puțin momentan, nu este dispusă să le depășească”, explică Sneghiriov.
În același timp, acest lucru indică și o prudență a Kremlinului față de o posibilă escaladare directă care ar implica Belarusul și ar tensiona suplimentar relațiile cu SUA.
De ce Liov și nu Kievul
Al doilea element este alegerea țintei. În pofida speculațiilor privind posibile lovituri asupra centrelor decizionale din Kiev, atacul a vizat regiunea Liov. Potrivit expertului, acest lucru sugerează o acțiune calibrată, cu obiective limitate, menită mai degrabă să transmită un mesaj decât să provoace distrugeri masive.
Ținta ar fi fost un obiectiv de infrastructură energetică, posibil un depozit subteran de gaze. Alegerea nu este întâmplătoare și trebuie pusă în legătură cu momentul atacului.
Presiune energetică și avertisment diplomatic
Lovitura a avut loc într-o perioadă de vârf pentru sistemul energetic ucrainean, pe fondul temperaturilor scăzute și al sezonului de încălzire. Anterior, Rusia atacase obiective din regiunea Dnipropetrovsk, afectând extracția de cărbune energetic. În acest context, lovirea unui obiectiv energetic din vestul Ucrainei pare parte a unei strategii coerente de presiune asupra capacității țării de a trece iarna, scrie adevasrul.ro.
Data atacului coincide, de asemenea, cu o etapă intensă a demersurilor diplomatice ale Kievului. La Paris, Ucraina discuta în cadrul așa-numitei „Coaliții a voluntarilor” despre posibila desfășurare a unor contingente militare străine pe teritoriul său, ca parte a viitoarelor garanții de securitate. Pentru Moscova, astfel de scenarii reprezintă „linii roșii” clare.
„Mesajul este adresat în special partenerilor europeni, în primul rând Marii Britanii. Rusia a avertizat anterior că militarii occidentali desfășurați în Ucraina ar deveni ținte legitime”, subliniază Sneghiriov.
Componenta psihologică și semnalul către SUA
Un alt nivel al atacului este cel psihologic. Lovirea unui obiectiv din vestul Ucrainei transmite populației mesajul că nu mai există zone complet sigure, că noțiunea de „spate al frontului” a dispărut. Este o componentă clasică a războiului informațional.
Nu este exclus nici un semnal indirect către Statele Unite, în contextul informațiilor privind acțiuni ale forțelor americane împotriva „flotei din umbră” a Rusiei, folosită pentru exportul de petrol sub sancțiuni.
Rachetă fără încărcătură de luptă: tactica „balansului”
Un detaliu relevant este faptul că racheta ar fi fost folosită fără focos de luptă. Potrivit experților, aceasta face parte din tactica rusă a „balansului”: demonstrarea capacităților și amenințarea cu escaladarea, combinată cu afișarea unei aparente rețineri. Mesajul este clar – există opțiuni mult mai dure, dacă Occidentul nu face concesii.
Reacții internaționale și investigația SBU
Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a anunțat recuperarea unor fragmente ale rachetei, inclusiv componente ale sistemului de ghidare – „creierul” rachetei – precum și părți ale motorului și mecanismului de orientare. Ancheta vizează stabilirea tuturor circumstanțelor atacului și identificarea responsabililor pentru această nouă crimă de război.
Atacul a provocat reacții ferme în Europa. Premierul britanic Keir Starmer, președintele francez Emmanuel Macron și cancelarul german Friedrich Merz au condamnat utilizarea rachetei „Oreșnik”, calificând-o drept o escaladare inacceptabilă. Șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a avertizat că lovitura reprezintă un semnal periculos nu doar pentru Ucraina, ci și pentru Europa și Statele Unite.
Este al doilea caz confirmat de utilizare în luptă a rachetei „Oreșnik”, după atacul din 2024 asupra uzinei „Pivdenmaș” din Dnipro – un indiciu suplimentar că Moscova integrează treptat acest tip de armament în arsenalul său operațional, cu scopuri ce depășesc strict câmpul de luptă.
Comentează