România apare explicit în analiza realizată de VIGINUM, agenția statului francez specializată în detectarea ingerințelor informaționale străine, ca un caz-școală pentru noile forme de influență externă asupra proceselor democratice.
Potrivit Annei-Sophie Dhiver, numărul doi în cadrul VIGINUM, anularea alegerilor prezidențiale din România în 2024 a marcat un punct de cotitură în modul în care statele occidentale înțeleg amenințările informaționale. Nu a fost vorba despre dezinformare clasică sau fake news ușor de demontat, ci despre operațiuni sofisticate de manipulare a algoritmilor și a opiniei publice, desfășurate pe scară largă.
Ce s-a întâmplat în România, din perspectiva VIGINUM
În raportul publicat de VIGINUM în februarie 2025, specialiștii francezi au analizat documente publice, informații declasificate și date din surse deschise privind campaniile de influență care au vizat România în perioada electorală.
Concluzia: două mecanisme principale au fost folosite pentru a distorsiona spațiul informațional românesc.
Primul a fost astroturfing-ul – o tehnică ce presupune inundarea rețelelor sociale cu mesaje aparent spontane, dar generate și coordonate artificial, folosind hashtag-uri atent alese pentru a forța vizibilitatea în algoritmi.
Al doilea mecanism a fost folosirea mascată a influencerilor. Aproximativ 140 de creatori de conținut ar fi fost implicați, fără a cunoaște identitatea reală a celor care îi finanțau. Mesajele promovate aveau aparența unor opinii personale, dar făceau parte dintr-o campanie coordonată.
De ce este cazul României un semnal de alarmă pentru Europa
Pentru VIGINUM, România nu este un caz izolat, ci un precedent periculos. Ceea ce s-a întâmplat aici arată că ingerințele informaționale au trecut de la experimente marginale la operațiuni capabile să influențeze direct validitatea unui proces electoral.
Anne-Sophie Dhiver subliniază că impactul nu a fost dat neapărat de calitatea conținutului – multe mesaje nu erau sofisticate – ci de capacitatea de amplificare artificială: rețele de conturi false, distribuire coordonată, exploatarea slăbiciunilor algoritmice ale platformelor.
Cu alte cuvinte, nu mesajul în sine a fost decisiv, ci infrastructura din spatele lui.
Ce riscuri sunt identificate și pentru România, pe viitor
Analiza VIGINUM sugerează că România rămâne vulnerabilă din mai multe motive:
fragmentarea peisajului media;
încrederea scăzută în instituții;
consumul ridicat de informație prin platforme sociale;
lipsa unei culturi consolidate de transparență privind influența online.
În plus, utilizarea inteligenței artificiale permite acum generarea rapidă de texte, imagini și video adaptate contextului local, inclusiv în limba română, ceea ce face detectarea mai dificilă pentru publicul larg.
Ce recomandă experții francezi, pornind de la cazul României
Lecțiile trase din situația României sunt clare, spune conducerea VIGINUM:
prevenția trebuie să înceapă înainte de campania electorală, nu în timpul ei;
platformele trebuie să fie mai transparente privind amplificarea conținutului;
influencerii trebuie să fie obligați să declare finanțările și colaborările;
mass-media tradițională rămâne un pilon esențial al rezilienței democratice.
România este citată ca exemplu al faptului că democrațiile pot fi vulnerabile chiar și fără atacuri cibernetice directe, doar prin manipularea fluxurilor de informație.
Lecția României în strategia de securitate informațională europeană
Pentru state precum Franța, cazul românesc este un avertisment: ceea ce se întâmplă la periferia Uniunii Europene poate deveni rapid un fenomen central. Alegerile din România au arătat că ingerința informațională nu mai este teoretică, ci poate avea consecințe juridice și politice majore.
În acest context, România nu este doar o victimă a acestor practici, ci și un teren de test pentru metode care ar putea fi replicate în alte state europene.
Comentează