Curtea de Apel București a decis marți, 10 februarie 2026, sesizarea Curții Constituționale a României cu o excepție de neconstituționalitate care vizează Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, în contextul unui litigiu legat de condițiile de numire a judecătorilor CCR.
Instanța a admis cererea formulată de pârâtul Președintele României, prin Administrația Prezidențială, și a trimis spre analiză constituțională art. 61 alin. (3) din Legea 47/1992, în măsura în care acesta ar putea fi interpretat restrictiv cu privire la noțiunea de „activitate juridică sau în învățământul juridic superior”.
Curtea de Apel București solicită Curții Constituționale a României să stabilească dacă textul de lege poate fi interpretat în sensul că ar include exclusiv activitatea didactică desfășurată într-o facultate de drept ori doar profesiile juridice clasice (avocat, judecător, procuror, notar, consilier juridic), cu excluderea activității de cercetare juridică, consultanță de specialitate sau elaborare de acte normative.
Totodată, Curtea de Apel București a respins cererea de suspendare formulată în cauză, apreciind-o ca nefondată. Prin aceeași hotărâre, instanța a respins și excepțiile de inadmisibilitate, tardivitate, lipsă de interes și lipsă a calității procesuale active, invocate de părți.
Decizia este definitivă în ceea ce privește sesizarea Curții Constituționale, iar hotărârea poate fi atacată cu recurs în termen de cinci zile de la comunicare, care se depune la Curtea de Apel București.
Cine a tranșat dosarul
Dosarul a fost judecat de Georgeana Viorel, președinta Secției a IX-a de contencios administrativ și fiscal din cadrul instanței. Miza dosarului era însă una mare: dacă instanța considera că actul de numire a fost emis cu încălcarea condițiilor legale/constituționale invocate, se putea ajunge la un blocaj instituțional exact în ajunul unei hotărâri cu impact bugetar și politic major.
Cererea a fost formulată de avocata Silvia Uscov, asociată politic cu Alianța pentru Unirea Românilor. Demersul vizează anularea decretului de numire a lui Dacian Dragoș, iar, separat, există și cereri de suspendare a efectelor numirii (cu termene/pronunțări distincte).
În spațiul public, cele două tipuri de acțiuni au fost adesea „împachetate” împreună, dar ele produc efecte diferite: Anularea decretului (dosarul discutat azi) ar însemna, dacă se ajunge la o hotărâre definitivă în acest sens, că numirea a fost nelegală și ar putea fi desființată.
Suspendarea efectelor numirii este o măsură provizorie: dacă se admite, judecătorul vizat poate fi scos temporar din „ecuație”, chiar înainte ca instanța să tranșeze definitiv litigiul. În dosarele de suspendare care îi vizează pe Dacian Dragoș și Mihai Busuioc, Curtea de Apel a stabilit pronunțarea pentru 11 februarie, ora 9:00, cu doar o oră înainte de ședința CCR pe pensiile magistraților, potrivit Mediafax.
„Aliniere” de calendar puțin probabil întâmplătoare
Această „aliniere” de calendar nu e întâmplătoare: dacă o suspendare ar fi fost admisă și executorie, ar fi produs efect imediat, cu potențialul de a schimba raportul de forțe din Curte.
Miercuri, 11 februarie 2026, Curtea Constituțională are programată din nou dezbaterea pe legea de ajustare a pensiilor de serviciu ale magistraților, după mai multe amânări. Legea este legată și de jaloane din PNRR: premierul Ilie Bolojan a avertizat public asupra riscului de bani europeni blocați(231 milioane euro).
În interiorul Curții s-ar fi conturat încă din decembrie o majoritate fragilă, 5–4, în favoarea legii pentru care guvernul și-a angajat răspunderea în Parlament (2 decembrie 2025). În această majoritate ar fi inclus și Dacian Dragoș.
De aici și scenariul de „balotaj”: dacă un judecător este suspendat și Curtea ajunge să funcționeze cu 8 membri, un vot 4–4 nu produce o majoritate, iar decizia poate deveni imposibil de luat la acel termen (cu consecința amânării sau a unui blocaj procedural, în funcție de tipul cauzei și regulile interne). Ipoteza unui 4–4 a fost discutată public inclusiv de foști oficiali din zona justiției.
Ziua decisivă este, însă, mâine
Președintele Nicușor Dan a semnat decretul de numire pe 8 iulie 2025, fapt comunicat oficial de Administrația Prezidențială. În iulie 2025, Dacian Dragoș, Mihai Busuioc și Csaba Asztalos au depus jurământul la Cotroceni, odată cu reînnoirea unei treimi din componența Curții.
Atacul din instanță nu contestă o simplă numire administrativă, ci lovește direct într-o prerogativă constituțională a președintelui. În apărare, reprezentanții instituționali au invocat, în procedurile paralele, inclusiv argumente de tardivitate și de incompetență a instanței de contencios de a „judeca” condiții care sunt înscrise în Constituție.
De cealaltă parte, reclamanta susține că nu ar fi îndeplinită condiția de minimum 18 ani vechime în activitatea juridică sau în învățământul juridic superior.
Instanța poate rămâne în pronunțare sau poate da un termen scurt; chiar și fără o hotărâre „azi”, procesul ridică presiunea maximă asupra calendarului de mâine.
Ziua decisivă pentru efect imediat rămâne, foarte probabil, 11 februarie, când se așteaptă pronunțarea pe cererile de suspendare (dosarul/ dosarele paralele). Dacă suspendarea ar fi admisă și declarată executorie, efectul ar fi rapid.
Comentează