Înalta Curte de Casație și Justiție a făcut, marți, un nou pas instituțional major în disputa privind legea pensiilor magistraților, transmițând Curții Constituționale o solicitare formală de sesizare a Curții de Justiție a Uniunii Europene, prin mecanismul întrebării preliminare.
Demersul vizează verificarea compatibilității reformei contestate cu dreptul Uniunii Europene și cu standardele europene privind statutul și independența magistraților.
Solicitarea a fost formulată la data de 10 februarie 2026, în contextul în care CCR analizează obiecția de neconstituționalitate ridicată chiar de Înalta Curte de Casație și Justiție asupra legii de modificare a pensiilor de serviciu. Prin acest demers, instanța supremă cere Curții Constituționale să activeze procedura prevăzută de articolul 267 din Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene, pentru a obține un punct de vedere al Curții de Justiție a Uniunii Europene.
Inițiativa ÎCCJ apare într-un moment de blocaj procedural la CCR, cu amânări succesive ale pronunțării pe legea pensiilor magistraților.
Principii europene invocate explicit de ÎCCJ
În comunicatul transmis marți, Înalta Curte subliniază că cererea de decizie preliminară urmărește „verificarea compatibilității măsurilor naționale analizate cu exigențele stabilite de dreptul Uniunii Europene și de jurisprudența Curții de Justiție”. Instanța supremă arată că reforma pensiilor magistraților trebuie analizată nu doar prin prisma Constituției, ci și a standardelor europene obligatorii pentru statul român.
În document, ÎCCJ exprimă în mod explicit opinia că dispozițiile examinate sunt „susceptibile de a nu respecta principiile proporționalității, egalității, securității juridice și protecției încrederii legitime”, principii fundamentale ale ordinii juridice a Uniunii Europene. Acestea sunt prezentate ca fiind „relevante pentru evaluarea legalității oricărei reforme care privește statutul și garanțiile de independență ale magistraților”.
Înalta Curte leagă aceste exigențe direct de articolul 19 alineatul (1) din Tratatul UE, coroborat cu valorile statului de drept consacrate de articolul 2 TUE, indicând astfel că problema pensiilor magistraților depășește sfera unei simple politici bugetare și intră în zona garanțiilor structurale ale independenței justiției.
Cinci vulnerabilități majore ale reformei
În comunicatul oficial, ÎCCJ arată că, în urma analizei celor cinci puncte de obiecție formulate, „măsurile examinate ridică probleme din perspectiva dreptului Uniunii Europene”. Instanța supremă atrage atenția că acestea pot conduce la „un tratament discriminatoriu al magistraților în raport cu alte categorii de beneficiari de pensii de serviciu”.
De asemenea, ÎCCJ subliniază că reforma nu este însoțită de „o fundamentare riguroasă și transparentă care să permită efectuarea unui test de proporționalitate”, în lipsa datelor necesare. Totodată, se arată că măsurile pot „reduce sub nivelul adecvat siguranța financiară a judecătorilor”, pot „perpetua o stare de instabilitate legislativă” și pot institui „un regim tranzitoriu inegal, dificil de justificat obiectiv”.
Prin această argumentație, Înalta Curte conturează ideea că legea nu este doar discutabilă din punct de vedere constituțional, ci riscă să intre în conflict direct cu dreptul european, ceea ce ar putea genera consecințe juridice mult mai ample.
Un demers asumat în apărarea independenței justiției
ÎCCJ subliniază că inițiativa se înscrie „în preocuparea constantă pentru protejarea independenței justiției, ca principiu fundamental al statului de drept”, prin utilizarea „tuturor căilor juridice legitime prevăzute de cadrul constituțional național și de dreptul Uniunii Europene”.
Instanța supremă prezintă sesizarea CJUE nu ca pe un gest de blocaj, ci ca pe un instrument normal și esențial al cooperării judiciare europene, destinat să asigure „interpretarea și aplicarea unitară a dreptului european”, precum și consolidarea relației dintre instanțele naționale și jurisdicția Uniunii.
Comentează