Crima comisă de trei adolescenți în județul Timiș continuă să ridice semne de întrebare nu doar în zona penală, ci și la nivel social. Sociologul Gelu Duminică atrage atenția că tragedia nu poate fi privită ca un incident izolat, apărut din senin, ci ca rezultatul unor acumulări de lipsuri, frustrări și eșecuri colective.
Potrivit specialistului, ceea ce s-a întâmplat este consecința unor carențe vechi: absența sprijinului parental, dezechilibre emoționale, instituții fragile, lipsa modelelor și a speranței.
În opinia sa, evenimentul nu trebuie analizat exclusiv prin prisma actului violent, ci și prin tot ceea ce societatea nu a reușit să construiască la timp pentru acești copii.
„Este şi o oglindă crudă” a unei societăți care și-a neglijat copiii
Potrivit News.ro, Gelu Duminică consideră că incidentul „care a zguduit România în ultimele zile” – cazul adolescenților care și-au ucis un prieten pentru că „avea ce ei nu aveau” – reprezintă „o oglindă crudă” a unei societăți care a ignorat constant tocmai categoriile cele mai vulnerabile.
El subliniază că în spatele faptelor se află istorii personale marcate de lipsuri și frustrări multiple: sprijin familial insuficient, dezechilibru emoțional, instituții slabe, absența modelelor și a perspectivelor reale. Din punct de vedere sociologic, explică Duminică, astfel de episoade nu apar niciodată în mod accidental.
Sărăcia emoțională și relațională, un factor major de risc
Sociologul arată că adolescenții implicați provin din medii în care sărăcia nu este doar materială, ci mai ales relațională și emoțională. În aceste contexte, copiii cresc cu acces limitat la oportunități, cu părinți copleșiți sau absenți, cu un sistem educațional care nu reușește să intervină suficient de devreme și cu comunități lipsite de resurse.
Într-un astfel de mediu, frustrarea devine vizibilă, iar violența ajunge, uneori, să fie percepută ca o soluție. Diferențele materiale pot declanșa conflicte care mocnesc deja, nu din invidie, ci din rușine, marginalizare și sentimentul că valoarea personală este măsurată prin bunurile deținute.
Mesajul social care alimentează violența
Duminică avertizează că atunci când societatea transmite constant ideea că valoarea unui om este dată de ceea ce deține, nu este surprinzător că unii ajung să creadă că pot obține aceste lucruri prin forță.
El precizează că nu încearcă să justifice faptele, ci să contribuie la o înțelegere mai profundă, fără de care prevenția este imposibilă. În analiza sa, tragedia este rezultatul unei combinații de vulnerabilități: familii fragile, comunități slabe, școli suprasolicitate, servicii sociale insuficiente și lipsa intervențiilor timpurii.
Sociologul mai arată că, în România, persistă tendința de a considera că problemele copiilor se rezolvă exclusiv în familie, deși multe familii nu au resursele sau competențele necesare. În același timp, se pune o presiune excesivă pe școală, iar profesorii sunt lăsați să gestioneze singuri realități sociale dificile. Responsabilitatea este adesea pasată până când apare o tragedie.
„Ce facem cu copiii aceştia?”
În acest context, Gelu Duminică lansează întrebarea directă: „Ce facem cu copiii aceştia?”
El atrage atenția că există numeroși copii care cresc în medii similare și care rămân invizibili până în momentul în care ajung să reprezinte un pericol pentru ei înșiși sau pentru alții.
Soluția, susține sociologul, nu poate veni de la o singură instituție sau din partea familiei, ci dintr-o rețea coerentă de sprijin care să includă familia, școala, comunitatea, serviciile sociale și politicile publice. Deși acest sistem există teoretic, în practică este aproape inexistent.
Prevenția începe înainte ca problema să devină vizibilă
Specialistul consideră că o schimbare reală presupune capacitatea societății de a vedea copilul înainte de a vedea problema și de a investi constant în prevenție. Fiecare copil ignorat devine, mai devreme sau mai târziu, o rană deschisă pentru întreaga societate.
În concluzia sa, Duminică subliniază că tragedia nu este doar despre actul violent în sine, ci despre eșecurile colective și despre lipsa intervențiilor la momentul potrivit.
Detalii despre cazul din Timiș
În cazul concret, doi adolescenți, unul de 13 ani și unul de 15 ani, din județul Timiș, au ucis un băiat de 15 ani folosind un topor și un cuțit. După comiterea crimei, un alt adolescent de 15 ani a fost chemat pentru a ajuta la incendierea și îngroparea trupului.
Cei doi tineri de 15 ani au fost arestați, în timp ce minorul de 13 ani nu răspunde penal, conform legii.
Comentează