Conflictul dintre Statele Unite şi Iran şi riscul blocării strâmtorii Ormuz ar putea duce la o creştere semnificativă a preţurilor pentru produse de zi cu zi, deoarece scumpirea petrolului afectează direct costurile materiilor prime petrochimice utilizate în fabricarea plasticului, relatează CNBC, informează News.ro.
Efecte în industrie
Pe măsură ce preţul petrolului şi al carburanţilor creşte, se scumpesc şi derivaţii petrolieri folosiţi în industrie, substanţe precum benzenul, butadiena, amoniacul, stirenul sau nafta. Aceste materii prime sunt folosite pentru producerea a numeroase bunuri de consum, de la mănuşi medicale şi ambalaje alimentare până la textile şi componente auto.
Stanislav Krykun, directorul companiei de ambalaje DST-Pack din Polonia, spune că efectele sunt deja vizibile în industrie.
”Furnizorii noştri de plastic din China au majorat preţurile cu aproximativ 15% în ultimele săptămâni, invocând costuri mai mari ale materiilor prime şi incertitudinea de pe piaţă”, a declarat acesta.
Compania produce ambalaje pentru clienţi din întreaga lume, inclusiv din Statele Unite, iar creşterea costurilor începe deja să fie reflectată în recalcularea preţurilor pentru producţia destinată sezonului de Crăciun 2026, inclusiv pentru calendarele Advent care folosesc tăviţe din plastic.
Specialiştii spun însă că efectele asupra consumatorilor vor apărea cu întârziere. Ambalajele trebuie produse, transportate la fabrici, umplute cu produse şi abia apoi distribuite în magazine, ceea ce face ca scumpirile să ajungă pe rafturi după câteva luni.
Potrivit profesorului Tom Seng de la Texas Christian University, petrochimicalele sunt utilizate în aproape toate bunurile moderne.
”Ar fi greu să găseşti un produs care să nu conţină componente pe bază de petrol sau gaze naturale, cu excepţia celor realizate integral din lemn”, a spus el.
Orientul Mijlociu joacă un rol major în această industrie. Aproximativ 79% dintre complexele petrochimice din regiune se află în Arabia Saudită, Iran şi Qatar, iar statele Consiliului de Cooperare al Golfului produc împreună circa 12% din petrochimicalele lumii, echivalentul a aproximativ 150 de milioane de tone anual.
Majoritatea acestor produse sunt exportate prin strâmtoarea Ormuz, o rută maritimă strategică pentru comerţul global.
Experţii avertizează că scumpirea materiilor prime petrochimice ar putea afecta preţurile pentru o gamă largă de produse, inclusiv textile, detergenţi, alimente şi băuturi.
Analiştii Moody’s consideră că presiunile asupra lanţurilor de aprovizionare ar putea alimenta inflaţia în a doua parte a anului, afectând în special gospodăriile cu venituri mai mici, deoarece scumpirile se vor regăsi în preţurile produselor de bază.
Datele companiei de analiză a lanţurilor de aprovizionare Altana arată că aproximativ 733 de miliarde de dolari în materii prime şi produse petrochimice tranzitează regiunea Golfului, influenţând indirect bunuri în valoare de aproximativ 3.800 de miliarde de dolari la nivel global.
În aceste condiţii, companiile încearcă deja să reducă costurile prin simplificarea ambalajelor sau prin utilizarea unor cantităţi mai mici de material plastic, însă astfel de modificări necesită timp pentru proiectare, testare şi aprobare. În multe cazuri, producătorii sunt nevoiţi să accepte temporar preţuri mai mari până când găsesc soluţii alternative.
Efect major și în sectorul energetic
Directorii executivi ai unora dintre cele mai mari companii petroliere şi de gaze din lume au avertizat că războiul cu Iranul şi blocarea strâmtorii Ormuz ar putea avea consecinţe grave pentru aprovizionarea globală cu energie şi pentru economia mondială, relatează CNBC.
La conferinţa energetică CERAWeek organizată de S&P Global la Houston, liderii industriei au spus că piaţa nu reflectă încă amploarea perturbărilor din aprovizionarea cu petrol şi gaze.
Ryan Lance, directorul executiv al ConocoPhillips, a declarat că eliminarea de pe piaţă a unor volume uriaşe de energie nu poate avea loc fără efecte majore.
”Nu poţi scoate de pe piaţă 8–10 milioane de barili de petrol pe zi şi aproximativ 20% din piaţa globală de gaze naturale lichefiate fără consecinţe serioase”, a spus el.
Potrivit lui Sheikh Nawaf al-Sabah, directorul general al Kuwait Petroleum Corporation, Iranul a impus practic o blocadă economică asupra exportatorilor de petrol din Golf prin închiderea strâmtorii Ormuz, ruta maritimă esenţială pentru transportul petrolului către pieţele globale.
”Acesta nu este doar un atac asupra statelor din Golf, ci o situaţie care ţine economia mondială ostatică”, a declarat el, avertizând că efectele conflictului se vor răspândi în întregul lanţ global de aprovizionare.
Analistul independent Paul Sankey a spus că şocul petrolier actual ar putea fi cel mai grav de la embargo-ul petrolier arab din 1973. „Nu am mai văzut ceva similar de atunci. Închiderea strâmtorii Ormuz este o situaţie extrem de gravă”, a afirmat el.
Executivii au cerut şi măsuri de protecţie militară pentru infrastructura energetică. ConocoPhillips a solicitat administraţiei americane protejarea activelor deţinute în Qatar, după ce atacurile iraniene cu drone au dus la închiderea celui mai mare hub mondial de gaze naturale lichefiate.
În acelaşi timp, preţurile petrolului au crescut puternic. De la începutul conflictului, pe 28 februarie, petrolul american s-a scumpit cu aproximativ 49%, ajungând la aproape 100 de dolari pe baril, iar cotaţia Brent a urcat cu peste 55%, până la aproximativ 112 dolari.
Directorul general al Shell, Wael Sawan, a spus că problema reală nu este evoluţia preţurilor, ci lipsa fizică a resurselor.
”Clienţii noştri au nevoie de energie reală, nu doar de preţuri pe hârtie”, a spus el.
Mai mulţi directori au avertizat că deficitul de combustibili ar putea deveni şi mai grav decât cel de petrol. Sawan a spus că aprovizionarea cu kerosen pentru aviaţie este deja afectată, iar următoarele produse care ar putea fi lovite de penurie sunt motorina şi benzina.
Directorul TotalEnergies, Patrick Pouyanné, a declarat că preţurile combustibililor au crescut deja puternic, iar unele state au început să ia măsuri de protecţie a propriilor rezerve. China a interzis exporturile de produse petroliere, iar Thailanda a introdus raţionalizarea benzinei.
În paralel, companiile energetice încearcă să compenseze lipsa livrărilor din Golf. Exportatorul american de gaze naturale lichefiate Cheniere încearcă să crească livrările către Asia, însă transportul durează aproape o lună din Statele Unite până în regiune.
Experţii avertizează că efectele conflictului ar putea dura luni de zile chiar şi după încetarea ostilităţilor, deoarece statele vor încerca să îşi refacă rezervele energetice.
Analiştii spun că războiul ar putea avea şi un impact major asupra economiilor din Golf. Unele state din regiune, precum Irak, Qatar, Emiratele Arabe Unite sau chiar Arabia Saudită, ar putea înregistra scăderi de până la 30% ale produsului intern brut dacă perturbările energetice se prelungesc.
Probleme cu heliul
Heliul a devenit un subiect central pentru industria tehnologică, pe măsură ce analiştii încearcă să evalueze impactul unui conflict prelungit dintre Iran şi Statele Unite asupra lanţurilor globale de aprovizionare, relatează CNBC.
Heliul, un produs secundar al exploatării gazelor naturale, este esenţial în fabricarea semiconductorilor. Qatarul, al doilea mare furnizor mondial, şi-a văzut capacitatea de export grav afectată după atacurile iraniene.
Potrivit S&P Global, Qatarul a furnizat peste 30% din oferta globală de heliu în 2025, ceea ce lasă o lacună majoră pe piaţă.
Analiştii Deutsche Bank au avertizat într-o notă din 12 martie că oprirea producţiei de heliu din Qatar, provocată de conflictul militar dintre SUA şi Iran, a eliminat aproximativ o treime din oferta mondială şi a transformat o piaţă suprasaturată într-una cu deficit.
Preţurile au crescut puternic de atunci. Deşi mulţi observatori consideră că producătorii de cipuri vor reuşi să îşi menţină accesul la această resursă, un conflict prelungit ar putea obliga cumpărătorii să caute urgent surse alternative pentru a-şi menţine lanţurile de aprovizionare.
Producătorii de heliu din America de Nord, regiune care deţine cea mai mare cotă de piaţă globală, sunt printre principalii beneficiari ai perturbărilor din Qatar. Totuşi, şi Rusia, al treilea furnizor mondial, ar putea profita de situaţie.
Heliul este folosit în industria semiconductorilor în special pentru transferul şi disiparea căldurii, datorită proprietăţilor sale de răcire în mai multe etape ale procesului de producţie.
Înainte de izbucnirea războiului, Rusia îşi majorase deja producţia de heliu, având rezerve importante şi nevoia de a finanţa războiul din Ucraina, potrivit unei analize publicate de Bernstein. Creşterea producţiei a dus la inundarea pieţelor care nu aplică sancţiuni cu heliu rusesc şi la scăderea preţurilor.
Sancţiunile şi restricţiile comerciale din Europa şi Statele Unite limitează accesul heliului rusesc pe pieţele occidentale. În schimb, alte mari state producătoare de cipuri, precum China, au început să îşi intensifice relaţiile comerciale cu Moscova.
Exporturile de heliu ale Rusiei către China au crescut cu 60% în 2025 comparativ cu anul precedent, potrivit Centrului pentru Politică Energetică Globală (CGEP).
O eventuală întrerupere prelungită a exporturilor din Qatar ar putea crea un deficit major pe piaţa chineză, deoarece statul din Orientul Mijlociu a furnizat anul trecut aproximativ 54% din heliul importat de China.
Chiar dacă heliul rusesc nu va deveni probabil o soluţie preferată pentru producătorii occidentali de semiconductori, din cauza restricţiilor comerciale, acesta ar putea fi redirecţionat către pieţe precum China, ceea ce ar putea reduce oferta disponibilă în alte regiuni, a explicat Ralf Gubler, director de cercetare pentru gaze industriale şi îngrăşăminte la S&P Global Energy.
La rândul său, cercetătoarea Erica Downs de la CGEP a arătat că Rusia este bine poziţionată pentru a-şi extinde rolul în aprovizionarea Chinei cu heliu dacă perturbările din Qatar vor continua.
Heliul rusesc nu a fost încă certificat pentru utilizarea directă în fabricile de semiconductori, dar poate fi utilizat în alte aplicaţii industriale, eliberând astfel cantităţi din oferta calificată pentru sectorul producţiei de cipuri, a declarat Phil Kornbluth, preşedintele Kornbluth Helium Consulting.
Potrivit analiştilor Bernstein, creşterea producţiei ruseşti, relaţiile tot mai strânse dintre producătorii de cipuri şi companiile de gaze industriale, precum şi stocurile existente ale companiilor ar trebui să prevină un impact major asupra producţiei de semiconductori.
Totuşi, dacă războiul se prelungeşte, preţurile heliului ar putea rămâne ridicate, iar companiile vor fi nevoite să îşi diversifice rapid sursele de aprovizionare.
Restricţiile geopolitice şi comerciale vor limita, probabil, capacitatea Rusiei de a umple complet golul lăsat de Qatar, însă Moscova dispune încă de pieţe dispuse să cumpere resursa.
În alte evoluţii din sectorul tehnologic, un juriu din Los Angeles a decis că Meta şi platforma YouTube a Google au fost neglijente şi nu au avertizat utilizatorii cu privire la riscurile asociate utilizării platformelor lor, într-un proces care ar putea avea consecinţe pentru întreaga industrie a reţelelor sociale.
Producătorul sud-coreean de memorii SK Hynix a anunţat că a depus în mod confidenţial documentele necesare la Comisia pentru Valori Mobiliare şi Burse din SUA pentru o posibilă listare la bursă pe Wall Street în cursul acestui an.
OpenAI a decis să închidă aplicaţia sa de generare video Sora la şase luni după lansare.
Compania britanică de tehnologie financiară Revolut a raportat un profit anual record înainte de taxe, în timp ce îşi accelerează planurile de extindere pe piaţa americană, după ce a obţinut recent licenţă bancară completă în Marea Britanie.
Ambasadorul SUA la Uniunea Europeană, Andrew Puzder, a declarat pentru CNBC că Uniunea Europeană ar trebui să reducă reglementările impuse marilor companii tehnologice americane, dacă doreşte să joace un rol important în economia inteligenţei artificiale.
Între timp, compania Arm a înregistrat o creştere puternică a preţului acţiunilor după ce a anunţat că un nou cip dezvoltat intern ar putea genera venituri de aproximativ 15 miliarde de dolari până în 2031. Cipul este proiectat special pentru procesarea inferenţelor în inteligenţa artificială, un segment aşteptat să se extindă rapid pe măsură ce tehnologia este implementată în aplicaţii din lumea reală.
Economia Europei începe să resimtă efectele războiului din Iran (Bloomberg)
Impactul economic al războiului din Iran loveşte Europa, unde creşterea redusă şi inflaţia mai rapidă riscă să adâncească presiunile industriale, fiscale şi politice în regiune, transmite Bloomberg, relatează Agerpres.
Campania militară a preşedintelui Donald Trump, a cărei concluzie rămâne la fel de neclară ca atunci când au fost lansate primele atacuri, în urmă cu o lună, determină ţările să-şi reducă previziunile economice, în timp ce iau măsuri pentru a ţine sub control creşterea preţurilor, provocată de majorarea cotaţiilor la gaze şi petrol.
Consecinţele pentru un continent care tocmai a reuşit să depăşească efectele conflictului din Ucraina (izbucnit în 2022) par să fie revenirea la politicile anterioare, când se acordă sprijin gospodăriilor şi băncile centrale majorează dobânzile. Pentru companii, afectate deja de lipsa angajaţilor calificaţi, există pericolul extinderii efectelor negative, în condiţiile scăderii veniturilor personale.
"Este foarte clar că primele şi cele mai afectate sunt sectoarele mari consumatoare de energie. Dar cu cât durează mai mult, efectul se va resimţi în fiecare sector", a apreciat Christian Keller, analist la Barclays.
În condiţiile scăderii încrederii consumatorilor şi majorării cotaţiilor la gaze şi petrol, Germania şi Italia sunt printre ţările care iau în calcul reducerea previziunilor economice, după perspectivele mai sumbre anunţate săptămâna trecută de Banca Centrală Europeană.
"Actualul şoc este probabil dincolo de ce ne imaginăm în acest moment, şi duce la un fel de evaluare întârziată a nivelului gravităţii crizei", susţine preşedintele BCE, Christine Lagarde.
Industria chimică din Germania, afectată sever de ultima creştere a costurilor cu energia în 2022, a avertizat că unităţile ar putea reduce producţia în urma închiderii efective a Strâmtorii Ormuz.
Cel mai mare producător german de amoniac, SKW Piesteritz GmbH, a redus activitatea la 85%, în timp ce Evonik Industries, care fabrică de produse chimice de specialitate, încă evaluează dificultăţile cu care se confruntă.
"Este încă prea devreme să cuantificăm exact efectele. Dar Evonik nu va putea scăpa de consecinţele indirecte ale conflictului", a afirmat directorul general Christian Kullmann.
Grupul german de transport maritim Hapag-Lloyd AG se confruntă cu costuri suplimentare săptămânale de 40 - 50 milioane de dolari pentru combustibili, asigurări şi depozitare. Compania încearcă să recupereze unele costuri prin "taxe de urgenţă", a afirmat directorul general Rolf Habben Jansen.
Astfel de costuri ameninţă să afecteze sever lanţurile de aprovizionare, făcând viaţa mai scumpă pentru toată lumea. Consumatorii sunt conştienţi: ponderea gospodăriilor care se aşteaptă la o creştere mai rapidă a preţurilor anul viitor a crescut "extrem de puternic", arată datele Institutul Naţional de Statistică (Insee) din Franţa.
Compania britanică de modă Next Plc a avertizat că ar putea majora preţurile între 1,5% şi 2% dacă războiul durează mai mult de trei luni. Firma suedeză Hennes & Mauritz AB (H&M) a avertizat că prelungirea conflictului va avea efecte negative care vor reduce consumul.
Vineri, Spania a publicat cifrele privind inflaţia - prima mare economie europeană care anunţă datele din martie - iar avansul a fost mai ridicat decât se estima, deşi nu depăşeşte ţinta BCE de 2%.
Schimbarea norocului într-o regiune care până recent căuta o redresare a economiei şi menţinerea sub control a inflaţiei, după turbulenţele comerciale de anul trecut, ar putea avea consecinţe.
Pentru zona euro, întrebarea este dacă conflictul acţionează ca un stimul sau ca un impediment al reformelor care să permită blocului să fie pe cont propriu într-o lume în care se degradează sprijinul SUA şi sporeşte concurenţa din partea Chinei. Finanţarea măsurilor de sprijin economic este de asemenea o problemă pentru multe ţări, doar Germania având spaţiu fiscal semnificativ.
Dar Franţa şi-a redus anul trecut deficitul bugetar mai mult decât se estima, creşterea economiei depăşind previziunile, a anunţat Institutul Naţional de Statistică.
A doua economie a zonei euro a înregistrat un deficit bugetar de 5,1% din PIB în 2025, în scădere de la un nivel de 5,8% din PIB în 2024, şi peste previziunile Guvernului, care se aştepta la 5,4% din PIB.
Economia UE se confruntă cu riscul stagflaţiei, ca rezultat al creşterii preţurilor energiei, în urma războiului din Iran, a afirmat vineri comisarul european pentru economie Valdis Dombrovskis.
"Perspectivele sunt umbrite de incertitudinile profunde, dar este clar că ne confruntăm cu riscul şocului stagflaţiei, cu alte cuvinte, o situaţie în care creşterea economică mai lentă coincide cu o inflaţie mai ridicată", a declarat Dombrovskis după reuniunea miniştrilor de Finanţe din Uniunea Europeană pe tema creşterii preţului energiei.
"Acesta este cazul şi dacă perturbările în aprovizionarea cu energie vor fi de scurtă durată. Într-un astfel de scenariu, analizele noastre sugerează că avansul economiei UE în 2026 ar putea fi cu aproximativ 0,4 puncte procentuale mai scăzut decât nivelul din previziunile de toamnă, iar inflaţia ar putea fi cu până la un punct procentual mai ridicată", a avertizat oficialul.
Comisia previziona în noiembrie că PIB-ul UE va înregistra o creştere de 1,4% în 2026 şi 1,5% în 2027, în timp ce zona euro ar urma să înregistreze o expansiune de 1,2% anul acesta şi de 1,4% anul viitor. Inflaţia în zona euro ar urma să se situeze la 2% în 2026, în linie cu ţinta BCE pe termen mediu.
Dombrovskis a adăugat că orice răspuns al autorităţilor va avea impact asupra bugetelor şi a tras atenţia că majoritatea statelor membre UE au spaţiu limitat de manevră, în urma precedentelor şocuri şi a necesităţii majorării cheltuielilor din domeniul apărării.
O creştere semnificativă a inflaţiei ar putea forţa Banca Centrală Europeană (BCE) să majoreze dobânzile, iar traderii şi-au sporit pariurile că o astfel de mişcare va fi decisă în acest an. Următoarea şedinţă de politică monetară la BCE este programată pentru 19 martie, dar analiştii nu se aşteaptă la o schimbare cu această ocazie.
Comentează