Guvernul suedez vrea să le impună migranţilor să ducă o "viaţă cinstită" sub ameninţarea expulzării, însă ONG-uri şi jurişti denunţă exemplele de comportament reprobabil prezentate de autorităţi, considerându-le discriminatorii, relatează AFP, potrivit Agerpres.
"Consecinţele vor fi foarte grave" pentru migranţii vizaţi de această reformă, spune John Stauffer, jurist al ONG-ului pentru drepturile omului Civil Rights Defenders.
Ameninţări la adresa ordinii publice sau a securităţii, simpatii extremiste, legături cu organizaţii care promovează violenţa şi infracţiuni minore sancţionate cu amendă: aceşti factori vor fi luaţi în considerare de Agenţia Suedeză pentru Migraţie la acordarea sau reînnoirea permiselor de şedere pentru migranţii din afara UE, dacă legislaţia intră în vigoare pe 13 iulie, aşa cum intenţionează guvernul.
Vor fi examinate şi alte comportamente, pe care guvernul le descrie drept "lipsă generală de bună conduită", cum ar fi acumularea de datorii "fără intenţia sau efortul de a le rambursa", organizarea cerşetoriei, comiterea de fraude în domeniul asistenţei sociale sau munca la negru.
Chiar şi declaraţiile unei persoane pot servi drept dovezi pentru a descoperi legături cu "extremismul violent", a declarat, la anunţarea proiectului de lege, Ludvig Aspling, purtătorul de cuvânt pentru politica de migraţie al partidului anti-imigraţie Democraţii Suediei (SD), care susţine guvernul.
"Acest lucru creează un sistem în care oamenii, în funcţie de statutul lor juridic - fie că sunt cetăţeni sau deţinători de permise de şedere - au condiţii diferite în societatea noastră, în special în ceea ce priveşte libertatea de exprimare", a explicat Stauffer.
"Dacă eşti cetăţean, beneficiezi de o libertate de exprimare largă şi puternic protejată. Dacă nu eşti cetăţean, ai libertatea de exprimare, dar nu este la fel de puternică", consideră el.
Guvernul, care a venit la putere în 2022 promiţând să înăsprească politica de imigrare, a prezentat o serie de reforme în ultimele luni pe care speră să le adopte înainte de alegerile parlamentare din septembrie.
Această nouă obligaţie ar facilita retragerea permiselor de şedere ale migranţilor.
"Nu este un drept al omului să poţi rămâne în Suedia. Este important să ne amintim acest lucru", a declarat pentru AFP ministrul Migraţiei, Johan Forssell.
"Dacă vii în Suedia şi nu eşti cetăţean, e ca şi cum ai fi invitat în casa cuiva. Trebuie să arăţi că vrei să faci parte din ţară. Că depui eforturi, că te comporţi corect, că munceşti", adaugă el.
Asylrattscentrum, o organizaţie care oferă asistenţă juridică solicitanţilor de azil, consideră că această legislaţie va face ca evaluarea cererilor de permis de şedere să fie imprevizibilă.
"Acest lucru poate crea un sentiment de nesiguranţă atunci când nu ştii cu adevărat cum vor fi evaluate acţiunile tale, în diferite situaţii", a declarat pentru AFP Elias Nygren, avocat în cadrul organizaţiei.
Ar putea fi considerat "comportament necorespunzător" un angajament sau o formă de activism mai puternic?
Întrebarea a fost ridicată la Greenpeace, spune Frida Bengtsson, şefa activităţilor ONG-ului în Suedia.
"Organizăm sesiuni de formare privind nesupunerea civilă, adică non-violenţa şi principiile care ne ghidează acţiunile. Vedem că această întrebare apare din ce în ce mai des", spune ea.
"Mulţi renunţă pentru că ezită să acţioneze din cauza incertitudinii actuale. Aceşti oameni nu îndrăznesc cu adevărat să îşi asume acest risc", adaugă ea.
Câteva sute de mii de oameni ar putea fi afectaţi de această măsură, conform guvernului.
Într-o rubrică satirică publicată în cotidianul DN, scriitorul şi personalitatea culturală suedeză Gellert Tamas sugerează o analiză atentă a trecutului liderilor politici suedezi.
Unii, susţine el, ar fi primii candidaţi pentru expulzare, începând cu însuşi ministrul Migraţiei.
"Johan Forssell are 'legături evidente cu o organizaţie care promovează violenţa' (formulare în proiectul de lege - n.r.) din cauza fostei apartenenţe a fiului său la grupul nazist declarat Aktivklubb Sverige", scrie el.
"Membrii acestei organizaţii, pe care SAPO (serviciul de informaţii - n.r.) o consideră una dintre cele mai predispuse la violenţă din ţară, au comis mai multe atacuri brutale împotriva unor presupuşi 'imigranţi' exact pe vremea când fiul său era membru", explică Gellert Tamas.
În iulie 2025, o instituţie media de investigaţii a dezvăluit că fiul ministrului, pe atunci în vârstă de 16 ani, era un fost membru al acestei mişcări de supremaţie a albilor. Forssell a susţinut că nu ştia de acest lucru şi invocat o greşeală de tinereţe din partea fiului său.
Apărarea lui Forssell "cu greu ar fi impresionat într-o evaluare a bunei conduite", conchide autorul.
Comentează