Cristina Kirchner, fosta președintă a Argentinei inculpată într-un proces de corupție, acuză că este persecutată politic

Fosta preşedintă a Argentinei, Cristina Kirchner, a compărut luni în faţa unei instanţe în cadrul unui vast scandal de corupţie izbucnit în timpul preşedinţiei sale, denunţând o 'persecuţie politică' din partea unui judecător 'părtinitor', relatează AFP, preluată de Agerpres.

Cristina Kirchner, preşedinte al Argentinei în perioada 2007-2015, a mers luni dimineaţă la tribunalul Comodoro Py din Buenos Aires, unde a depus o declaraţie scrisă la biroul judecătorului Claudio Bonadio, însărcinat cu investigarea cazului - 160 milioane dolari mită plătiţi de companii administraţiei Kirchner între 2005 şi 2015.

Judecătorul suspectează că fosta preşedintă ar fi coordonat un sistem de corupţie în sectorul lucrărilor publice, prin intermediul căruia Ministerul Planificării ar fi primit mită de la mari companii de construcţii.

Cristina Kirchner l-a acuzat pe judecătorul Claudio Bonadio că ar acţiona la ordinul puterii.

'Din 15 decembrie 2015, mi s-au întocmit şase dosare penale şi toate la Comodoro Py. Dintre cele şase, cinci au fost iniţiate sau sunt instrumentate de Bonadio', a acuzat ea.

Sugerând că acest sistem exista cu mult înainte de sosirea ei la putere, fosta preşedintă a respins acuzaţiile potrivit cărora soţul ei, Nestor Kirchner (preşedinte în perioada 2003-2007 şi decedat în 2010), ar fi creat 'sistemul de cartelizare a lucrărilor publice începând din 25 mai 2003 (data venirii sale la putere), într-o ţară în care preşedinte este Mauricio Macri, fiul lui Franco, vărul lui Angelo Calcaterra'.

Cristina Kirchner a făcut referire la Angelo Calcaterra, văr al actualului preşedinte, care a recunoscut că a ordonat plata a sute de mii de dolari în numerar către funcţionari ai lui Kirchner, la cererea lor.

În cadrul acestui mare scandal de corupţie, opt importanţi oficiali din Ministerul Planificării au fost reţinuţi şi mai mult de zece directori de companii au fost arestaţi. Corupţia sub Kirchner nu este o noutate, însă este prima dată când justiţia ia măsuri împotriva şefilor unor mari companii.