Încălzirea climei globale a accelerat într-un mod "semnificativ din punct de vedere statistic" începând din 2015, potrivit unui studiu publicat vineri de Institutul din Potsdam pentru cercetări asupra impacturilor climatice (PIK), un subiect care a generat dezbateri ştiinţifice aprinse, informează AFP, citat de Agerpres.
"Pe parcursul ultimilor zece ani, rata estimată de încălzire a fost de aproximativ 0,35°C, în comparaţie cu ceva mai puţin de 0,2°C per deceniu, în medie, între anii 1970 şi 2015", au declarat autorii acestui studiu, publicat în revista ştiinţifică Geophysical Research Letters.
Este cea mai mare rată de creştere a temperaturii de la începutul înregistrărilor meteorologice din 1880.
Pentru a ajunge la această concluzie, cercetătorii s-au bazat pe datele de observare a schimbărilor climatice obţinute de NASA, Administraţia Naţională Oceanică şi Atmosferică (NOAA) şi institutul Berkeley Earth.
Ei au eliminat din calcule principalele influenţe naturale susceptibile să mascheze evoluţia de fond a temperaturilor, precum fenomenul meteorologic El Nino, erupţiile vulcanice şi variaţiile activităţii solare, "pentru a reduce 'zgomotul' şi pentru a face mai vizibil semnalul subiacent al încălzirii pe termen lung", a explicat Grant Foster, un statistician american şi coautor al studiului.
"Datele corectate arată o accelerare a încălzirii climatice începând din 2015, cu o certitudine statistică de peste 98%", a detaliat Stefan Rahmstorf, cercetător la PIK şi autorul principal al studiului.
Dezbateri ştiinţifice
"Dacă ritmul de încălzire observat în aceşti ultimi zece ani se va menţine, atunci pragul de 1,5°C fixat prin Acordul de la Paris va fi depăşit în mod durabil înainte de 2030", a subliniat Stefan Rahmstorf.
Temperaturile medii globale au înregistrat în ultimii trei ani niveluri nemaivăzute până acum: 2023, 2024 - record absolut - şi 2025 au fost cei mai călduroşi ani înregistraţi vreodată de către meteorologi.
"După corecţia efectelor lui El Nino şi a maximului solar, anii 2023 şi 2024, excepţional de călduroşi, apar după aceea uşor mai răcoroşi, dar rămân totuşi cei mai călduroşi doi ani înregistraţi vreodată" de meteorologi, a explicat studiul realizat de PIK, care nu examinează însă şi cauzele aflate la originea acestei accelerări.
Chestiunea unei creşteri potenţiale a ritmului de încălzire a planetei noastre stârneşte dezbateri aprinse în cadrul comunităţii ştiinţifice.
Contactat de AFP, Zeke Hausfather, climatolog la institutul american Berkeley Earth, recunoaşte că "există astăzi un consens destul de larg (dacă nu universal) asupra faptului că a existat o accelerare detectabilă a încălzirii climei în ultimii ani".
Dar, potrivit acestuia, metodele utilizate de Grant Foster şi Stefan Rahmstorf pentru a elimina din calcule efectele variaţiilor naturale ale climei "sunt în mod evident imperfecte şi vor lăsa probabil să persiste anumite efecte".
În 2024, un studiu apărut în revista Communications Earth & Environment a estimat că datele disponibile nu permit detectarea într-o manieră statistică robustă a unei accelerări a încălzirii dincolo de creşterea constantă observată începând din anii 1970, recordurile recente putând fi compatibile cu tendinţa existentă.
Contactat în 2025 de AFO, Robert Vautard, copreşedinte al grupului de lucru din cadrul GIEC pentru bazele ştiinţifice ale schimbărilor climatice, a declarat că recentele recorduri sunt "surprinzătoare", dar "nu aberante", ţinând cont de precedentele estimări ştiinţifice.
Influenţa aerosolilor
Pe lângă fluctuaţiile naturale, el a insistat asupra necesităţii de a studia influenţa scăderilor globale ale emisiilor de aerosoli.
Aceste particule emise de activităţile umane, reflectând o parte din radiaţia solară şi modificând formarea norilor, au tendinţa de a răci planeta şi de a compensa parţial fenomenul de încălzire.
Zeke Hausfather consideră că "nu se ştie încă în ce măsură încălzirea suplimentară observată în ultimul deceniu reprezintă o reacţie forţată" - adică ar fi cauzată de factori externi, care modifică clima în mod durabil, cum ar fi "creşterea continuă a emisiilor de gaze cu efect de seră" de origine antropică sau "reducerea rapidă a emisiilor globale de SOS2 (dioxid de sulf), care maschează o parte din această încălzire istorică" - sau doar nişte "elemente de variabilitate neforţată".
Studiul realizat de PIK indică faptul că "răcirea prin aerosoli a scăzut cu aproximativ 0,1 - 0,3 W/m2 (waţi pe metru pătrat) între 2000 şi 2011", dar, din cauza unei "incertitudini importante privind observaţiile încărcăturilor de aerosoli şi impactul acestora asupra temperaturii globale", o accelerare a schimbărilor climatice "este, din acest motiv, probabilă, dar nu sigură".
Comentează