Planul „Coridorului Vertical” intră într-un nou context de discuții, atât în lumina evoluțiilor care au loc în Orientul Mijlociu, cât și în lumina dificultăților pe care le întâmpină în implementarea sa, într-un moment în care ies în evidență soluții alternative care pot servi aceluiași scop, și anume promovarea gazului lichefiat american în regiunea Europei de Est și Centrale, informează energypress.gr.
În special, așa cum subliniază surse familiarizate cu problema, recenta întâlnire de la Washington a reușit să-i aducă pe toți cei implicați de ambele părți ale Atlanticului pe aceeași „pagină”, dar a confirmat dificultățile și obstacolele întâmpinate de „Coridorul Vertical”, amploarea distanței care trebuie parcursă pentru a ajunge la o soluție durabilă sub titlul de „Coridor Vertical” fiind acum vizibilă „tuturor”.
Cele de mai sus s-au reflectat atât în faptul că au fost semnate Memorandumuri de Înțelegere (MoU), care nu au reprezentat acorduri obligatorii pe termen lung pentru furnizarea de gaze naturale, cât și în rezultatele recentei reuniuni tehnice de lucru sub auspiciile Comisiei, care s-a încheiat pur și simplu, încă o dată, prin consemnarea obstacolelor și dificultăților și reînnoirea numirii pentru o dată ulterioară, fără, deocamdată, perspectiva unei soluții imediate la orizont.
Acest scenariu prinde contur acum în dinamica evoluțiilor conflictului militar din Orientul Mijlociu și a noilor date de pe piața gazelor naturale lichefiate, unde piața spot tinde să acopere și să „supravândă” avantajele contractelor pe termen lung cu încărcături de GNL, ajungând la cine plătește cel mai mult, conform standardelor a ceea ce s-a întâmplat în timpul recentei crize energetice de după invadarea Ucrainei de către Rusia și restricționarea furnizării de gaze rusești către Europa.
Beneficiul „oportunitate” și alternativele
Cu alte cuvinte, așa cum comentează actorii de pe piață cunoscători ai problemei, creșterea prețurilor GNL (cu o posibilitate vizibilă a unor creșteri suplimentare în viitorul apropiat, producția anuală de GNL a Qatarului fiind „în afara pieței”), crește importanța pieței spot, „oferind” multiple beneficii celor care au capacitate disponibilă de distribuire pe piață, în condițiile în care aceasta din urmă caută modalități de a înlocui pierderea de gaz qatarez. Cu atât mai mult cu cât țările asiatice par dispuse să plătească o primă pentru a-și asigura cantitățile de care au nevoie.
Situația de mai sus completează imaginea de ansamblu care, așa cum subliniază surse competente, dorește ca SUA să ia în considerare alte rute pentru promovarea gazelor naturale lichefiate, luând în considerare harta regiunii în ansamblu, aceasta din urmă incluzând, printre altele, Turcia.
Mai exact, așa cum subliniază surse familiarizate cu discuțiile și climatul care au avut loc la Washington, conducta TurkStream (posibil) ar putea fi o astfel de opțiune, spre
deosebire de Coridorul Vertical, care în prezent pare să aibă dificultăți în a se elibera de obstacolele care îl însoțesc.
„Americanii lucrează la o soluție care nu include neapărat doar Coridorul Vertical”, a declarat un director de piață aflat la Washington, adăugând că această rută are unele avantaje față de Coridorul Vertical.
Avantajele TurkStream
Inițial, conducta TurkStream este deja în funcțiune, constituie un singur proiect spre deosebire de Coridorul Vertical care practic constituie o fuziune a cinci sisteme naționale distincte de transport al gazelor naturale, are o capacitate mare și suficientă, un tarif competitiv și nu este „împovărat” de necesitatea ca cinci manageri să fie de acord pentru ca aceasta să funcționeze, așa cum este cazul Coridorului Vertical, managerii români și alți manageri apărând de la precauți la negativi, până la inițiative suplimentare care ar face întregul proiect mai competitiv.
În plus, TurkStream nu se confruntă cu obstacolele de reglementare cu care se confruntă Coridorul Vertical pe baza „inconsecvenței” cu cadrul UE, ceea ce descurajează și mai mult utilizatorii să se angajeze. Este demn de remarcat, așa cum subliniază sursele, că Turcia „privește cu ochi favorabili” un astfel de scenariu, poziția sa părând în continuare „compensată” față de promovarea proiectului, deoarece încă așteaptă să vadă în ce măsură va fi implementată întreruperea definitivă a aprovizionării cu gaze rusești pe piața europeană.
Dubla victorie a Turciei
După cum se știe, Turcia menține relații cu Rusia și furnizează gaze naturale rusești, încercând în același timp să rămână „activă” în planul euro-atlantic de înlocuire a gazelor rusești cu GNL american, ceea ce se reflectă atât în încheierea acordurilor relevante pentru furnizarea de GNL american, cât și în dezvoltarea infrastructurii necesare, țara vecină având deja cinci terminale plutitoare și terestre cu o capacitate de regazificare a GNL de patru ori mai mare față de cele două grecești (Revythousa și Alexandroupolis), în timp ce planifică încă două.
În orice caz, Turcia, așa cum subliniază aceleași surse, se confruntă deja cu și lucrează la fiecare scenariu posibil, recunoscând importanța de a deveni un nod de tranzit pentru Europa, atât în confruntarea cu Grecia, cât și în îmbunătățirea poziției sale în regiunea extinsă și în relațiile sale cu Europa.
A doua opțiune, Coridorul Vertical
Într-un astfel de caz, Turcia ar alege probabil să întrerupă aprovizionarea cu gaze rusești, să își conecteze rețeaua națională la TurkStream și să promoveze gazul „amestec turcesc” pe piața europeană, majoritatea fiind GNL american.
TurkStream, fără a subestima necesitatea oricăror manipulări, se pretează unui astfel de scenariu, capacitatea conductei fiind „identificată” aproximativ cu cantitățile care ar trebui înlocuite în regiune, și anume în jur de 18 până la 20 miliarde de metri cubi, ținând cont de nevoile regiunii și ale Ucrainei și menționând că există și alte rute.
Într-un astfel de scenariu, alegerea Coridorului Vertical rezultă în cazul în care sunt necesare cantități suplimentare care să fie transportate în zona marcată cu asterisc, printre altele, că va fi o rută competitivă.
Comentează