Valoarea despăgubirilor plătite, în 2023, de companiile de asigurări în România era de 5,2 milioane de euro, în fiecare zi, a declarat, luni, preşedintele Uniunii Naţionale a Societăţilor de Asigurare şi Reasigurare din România (UNSAR), Alexandru Ciuncan.
"5,2 milioane de euro - cam atâta se plăteşte în fiecare zi calendaristică, la nivelul anului trecut, subliniez, nici măcar lucrătoare. Sunt bani care merg către oameni şi companii care au trecut prin incidente cel puţin nefericite şi cred că acesta e principalul rol al al industriei de asigurări. Mai mult, nu ştiu să existe o economie dezvoltată care să n-aibă în spate o industrie de asigurări dezvoltată. În România, asigurările sunt la 1,35% din PIB, chiar dacă există potenţial important să ajungem la un 7 - 7,4% din PIB, cât este media la nivel european (...) Dacă ne uităm strict la cifre, vedem o creştere a primelor rute subscrise undeva la 6 - 6,5%, în primele şase luni, faţă de şase luni din 2023, ceea ce sigur că e îmbucurător. Mai important decât atât sunt despăgubirile care sunt plătite. Şi mai important decât asta este interesul românilor vizavi de asigurări. Vedem că există un interes în creştere, în principal pentru asigurările de locuinţe, pentru asigurări voluntare de sănătate şi pentru asigurări de călătorie. E al doilea an când asigurările de locuinţă conduc în acest top al interesului românilor", a menţionat Ciuncan, în cadrul conferinţei "Banking Forum", organizată de Financial Intelligence, scrie AGERPRES.
Potrivit sursei citate, la ora actuală, doar 17% dintre locuinţele din România au asigurare facultativă, faţă de o medie de circa 65%, la nivel european, apoi în jur de 10% dintre maşinile care circulă pe şoselele din ţară au asigurare CASCO, comparativ cu o pondere de 60%, media europeană, în timp ce aproximativ 10% din populaţia activă are o asigurare voluntară de sănătate, faţă de aproape 47%, în Europa.
"Adică asigurările sunt cu siguranţă partea soluţiei, însă pot funcţiona numai în măsura în care ele există, numai în măsura în care suntem protejaţi (...) Când stai cu picioarele în apă de un metru şi te întrebi de ce nu mi-am asigurat casa, maşina, sănătatea etc... Cred că şi aici un rol important îl are educaţia financiară. Ştim că băncile fac demersuri, ASF face demersuri la Banca Naţională, la fel, şi industria de asigurări depune eforturi din ce în ce mai mari. Aş putea să spun, cel puţin în ultimii cinci-zece ani, se văd lucrurile acestea pe zona de educaţie financiară. Să fim realişti că aici este nevoie de timp. Oricum am pune lucrurile, oricât de bune ar fi campaniile pe care le facem ca să aduci asigurările mai aproape de români, ai nevoie de timp, e nevoie de educaţie, e nevoie de răbdare. Şi cred că nu greşesc când spun că, deşi face multe lucruri la nivelul industriei de asigurări, cu siguranţă facem mai puţine decât vom face mâine. Da, e o misiune pe care industria şi-a asumat-o, e rolul nostru", a afirmat şeful UNSAR.
Acesta a adăugat că, în funcţie de tipurile de asigurări, se observă o creştere a numărului de asiguraţi.
"Pe zona asigurărilor voluntare de sănătate, cam 20% este creşterea persoanelor care beneficiază de o asigurare voluntară de sănătate. De asemenea, se văd creşterile care sunt pe asigurările de viaţă, dar pe de altă parte se vede şi în deficitul de protecţie. Calculăm an de an indicator specific asigurărilor de viaţă şi fiecare familie de de români are un deficit de 132.000 lei. Adică în momentul în care se întâmplă un incident neprevăzut şi vorbim de lucruri foarte serioase - deces, invaliditate - fiecare familie ar avea nevoie în plus de 132.000 lei. Aici cred că ai nevoie de sprijin din partea autorităţilor. Ştiu că există deschidere pentru introducerea deductibilităţi lor fiscale şi la asigurările de viaţă, aşa cum există la asigurări de sănătate, cum există la pensii private", a punctat Alexandru Ciuncan.
Publicaţia Financial Intelligence organizează, luni, cea de-a cincea ediţie a evenimentului "Banking Forum", la care vor fi prezenţi reprezentanţi ai autorităţilor şi cei din sistemul bancar.
Ciuncan (UNSAR): Asigurătorii plăteau anul trecut despăgubiri de 5,2 milioane de euro/zi
Explorează subiectul
București
4°C
Articole Similare

297
De ce motorina și benzina sunt mai scumpe în România decât în Ungaria
297

12
Economia SUA a crescut mult mai lent decât se estima în ultimele trei luni ale anului 2025, în timp ce inflaţia de bază a accelerat la începutul lui 2026
12

15
Bursele europene au închis vineri în scădere, investitorii continuând să evalueze impactul conflictului din Orientul Mijlociu asupra creşterii economice globale
15

2.434
Lovitură în AI: o româncă doctor la Harvard își vinde startupul către Databricks, compania care a făcut doi români miliardari
2.434

15
Premierul Republicii Moldova cere instituțiilor reducerea cu 20% a cheltuielilor de transport în contextul scumpirii carburanților
15

1.364
'Le dăm 100 de lei, la fel ca Ceauşescu': Un economist arată adevărul din spatele măsurii adoptate de Guvern privind veniturile românilor
1.364

19
OMV Petrom se implică în explorarea gazelor din sectorul bulgăresc al Mării Negre
19

34
'TraceMap': Noua tehnologie AI a Comisiei Europene care combate fraudele alimentare
34

2.987
Theodor Stolojan, lecție pentru guvernanți: 'Scăderea accizelor la carburanți ar fi o greșeală. Nu pot să protejez întreaga populație'
2.987

3.601
Pe străzile din România circulă mașini fantomă: Înmatriculate în șapte țări diferite și cu kilometrajul dat mult înapoi
3.601

4.567
Europa va avea un nou furnizor de gaze. O mișcare strategică care promite să redefinească viitorul energetic
4.567

40
Răspuns rapid din partea României pentru a sprijini Republica Moldova în gestionarea poluării de pe Nistru
40

972
DOCUMENT: Criza carburanților ajunge pe masa coaliției: plafonare de preț, subvenție la pompă și repornirea Petrotel, propuse de ministrul Energiei
972
















Comentează