Un om de știință din Japonia a dezvoltat o tehnică ce folosește scanări cerebrale și inteligență artificială pentru a transforma imaginile mentale ale unei persoane în propoziții descriptive precise.
Deși s-au făcut progrese în interpretarea activității cerebrale pentru a transforma cuvintele la care ne gândim în text, redarea în limbaj a imaginilor mentale complexe s-a dovedit mult mai dificilă, explică Tomoyasu Horikawa, autorul unui studiu publicat pe 5 noiembrie în revista Science Advances.
Totuși, noua metodă a lui Horikawa, numită „mind-captioning”, funcționează prin folosirea inteligenței artificiale pentru a genera text descriptiv care reflectă informațiile din creier despre detalii vizuale precum obiecte, locuri, acțiuni și evenimente, precum și relațiile dintre acestea. Horikawa, cercetător în cadrul laboratoarelor Communication Science Laboratories ale companiei NTT, situate lângă Tokyo, a început prin a analiza activitatea cerebrală a patru bărbați și două femei, vorbitori nativi de japoneză cu vârste între 22 și 37 de ani, în timp ce aceștia urmăreau clipuri video. Participanții au vizionat 2.180 de videoclipuri fără sunet, de câteva secunde, cu conținut variat, obiecte, scene și acțiuni.
Modelele lingvistice de mari dimensiuni, sisteme de inteligență artificială antrenate pe seturi vaste de date care au transformat descrierile video în secvențe numerice, conform CNN.
Horikawa a antrenat apoi modele AI mai simple, numite „decodoare”, pentru a corela activitatea cerebrală scanată cu secvențele numerice. Ulterior, a folosit aceste decodoare pentru a interpreta activitatea cerebrală a participanților în timp ce urmăreau sau își aminteau videoclipuri pe care AI-ul nu le întâlnise în etapa de antrenare. Un alt algoritm a fost creat pentru a genera treptat secvențe de cuvinte care se potriveau cel mai bine cu activitatea cerebrală decodificată. Pe măsură ce sistemul AI învăța din date, instrumentul de generare a textelor devenea din ce în ce mai precis în descrierea videoclipurilor vizionate de participanți.
„Este încă un pas înainte către ceea ce, după părerea mea, putem numi în mod legitim citirea creierului sau citirea minții,” a declarat pentru CNN Marcello Ienca, profesor de etică a inteligenței artificiale și neuroștiințelor la Universitatea Tehnică din München și președinte ales al International Neuroethics Society. El nu a fost implicat în studiu.
Un potențial major pentru intervenții medicale „profunde”
Modelul AI a generat text în limba engleză, chiar dacă participanții nu erau vorbitori nativi.
Metoda poate crea descrieri cuprinzătoare ale conținutului vizual fără a utiliza activitatea din zonele limbajului din creier „rețeaua lingvistică”, a spus Horikawa „ceea ce indică faptul că această metodă poate fi utilizată chiar și atunci când cineva are leziuni în acea zonă”. Tehnologia ar putea ajuta persoanele cu afazie (care au dificultăți de exprimare din cauza afectării zonei limbajului) sau pacienți cu scleroză laterală amiotrofică (ALS), o boală neurodegenerativă progresivă care afectează vorbirea.
„Cred că acest studiu deschide calea unor intervenții profunde pentru persoanele care au dificultăți de comunicare, inclusiv persoane autiste nonverbale,” a spus psihologul Scott Barry Kaufman, lector la Barnard College din New York, care nu a fost implicat în cercetare.
Totuși, a avertizat el, „trebuie să o folosim cu grijă și să ne asigurăm că nu este invazivă și că fiecare utilizator își dă consimțământul.”
„Provocarea supremă a vieții private”
Succesul acestei metode, care ar putea fi aplicată în viitor pentru a decodifica gândurile bebelușilor, animalelor sau chiar conținutul viselor, ridică „îngrijorări etice”, notează studiul, în legătură cu posibilitatea de a dezvălui gânduri private înainte ca acestea să fie exprimate verbal.
Dacă această tehnologie ar ajunge să fie folosită comercial, dincolo de scopuri medicale, „cred că aceasta este provocarea supremă pentru viața privată”, afirmă Ienca.
El a amintit că multe companii, precum Neuralink, startup-ul lui Elon Musk pentru implanturi cerebrale susțin public că se apropie de crearea unor dispozitive neuronale destinate populației generale.
„Dacă ajungem acolo, avem nevoie de reguli extrem de stricte privind accesul la mintea și creierul oamenilor,” avertizează Ienca, subliniind că în creier există „informații sensibile”, precum semnături ale demenței incipiente, tulburărilor psihiatrice sau depresiei.
Un studiu publicat în august în revista Cell sugerează că „scurgerea” gândurilor private în timpul decodificării ar putea fi prevenită printr-un mecanism în care utilizatorul se gândește la un cuvânt-cheie special pentru a „debloca” instrumentul de decodificare doar atunci când dorește.
„Neuroștiința înaintează rapid, iar potențialul de asistență este uriaș, însă protecția intimității mentale și a libertății de gândire nu poate aștepta,” a declarat sociologul Łukasz Szoszkiewicz, profesor la Universitatea Adam Mickiewicz din Polonia și director de afaceri europene la Neurorights Foundation din New York.
„Ar trebui să tratăm datele neuronale ca fiind sensibile din start, să cerem consimțământ explicit, limitat ca scop, și să prioritizăm procesarea locală, controlată de utilizator. Dependința de AI aduce provocări suplimentare de reglementare și securitate cibernetică, subliniind necesitatea unui cadru legal specific inteligenței artificiale,” a spus Szoszkiewicz pentru CNN.
De ce nu ne poate „citi mintea” încă?
Horikawa a subliniat că metoda lui necesită o cantitate masivă de date, colectate cu participarea activă a subiectului. Prin urmare, tehnologia este utilă pentru cercetare, dar „nu este suficient de precisă pentru utilizare practică”.
În plus, videoclipurile folosite în studiu au prezentat scene tipice (de exemplu, un câine care mușcă un om), nu scenarii neașteptate, cum ar fi un om care mușcă un câine. Astfel, nu este clar dacă metoda ar putea decoda imagini mentale atipice sau imprevizibile.
Ca urmare, spune Horikawa:
„Deși unii oameni ar putea fi îngrijorați că această tehnologie reprezintă un risc major pentru intimitatea mentală, în realitate, abordarea actuală nu poate citi cu ușurință gândurile private ale unei persoane.”
Comentează