Ce probleme au astmaticii în pandemie

Anul pandemic a afectat bolnavii astmatici, care din cauza restricţiilor de acces în spitalele de boli infecţioase fie nu au putut merge să se diagnosticheze, fie au fost limitaţi în ceea ce priveşte reevaluarea şi actualizarea tratamentului, a afirmat, miercuri, managerul Spitalului de Boli Infecţioase şi Pneumoftiziologie "Victor Babeş" din Timişoara, Cristian Oancea, secretar general al Societăţii Române de Pneumologie (SRP).

"Dacă cel puţin în ultimul an ne-am axat pe această patologie devastatoare SARS-CoV-2, COVID-19, trebuie ca în perioada următoare să ne axăm pe patologia non-COVID şi pe pacienţii care au avut un acces mai limitat la secţiile noastre. Un pacient care este bine tratat trebuie şi poate avea o viaţă normală, putând face chiar şi sport de performanţă. Ultimul an ne-a deschis porţile spre telemuncă, spre telemedicină şi trebuie să fructificăm acest lucru şi să întărim un parteneriat între medicul de familie, medicul specialist şi pacient. Aplicaţiile pe smartphone ne pot ajuta să monitorizăm pacientul mai uşor şi să avem un contact mai rapid cu el. Orice pacient care pleacă din cabinetul medicului specialist trebuie să aibă un plan de acţiune, să ştie ce face când situaţia se înrăutăţeşte, cum să-şi crească sau să-şi scadă tratamentul. Monitorizarea simptomatologiei trebuie să fie pe termen scurt şi pe termen lung. De asemenea, pacienţilor trebuie să li se descrie simptomele (setea de aer, dispneea, şuierul respirator), pentru că de multe ori ei au aceste simptome, dar nu le recunosc, simptome care sunt date de o exacerbare a acelei patologii. Pacientul trebuie educat să fac regulat vizita la medicul său", a arătat pneumologul Cristian Oancea, într-o conferinţă de presă organizată de SRP cu prilejul Zilei Mondiale a Astmului 2021.

El a punctat că, în ultimul an, spitalul a realizat programul "Pneumocontrol" şi pe smartphone pentru cei care au astm, BPOC sau au trecut prin COVID şi care pot alege patologia, fiind îndrumaţi spre un plan de acţiune. De asemenea, a fost pus la dispoziţia pacienţilor şi un program de exerciţii respiratorii.

"Din nefericire, accesul la explorări funcţionale a fost limitat în ultimul an. Aceşti pacienţi şi-au continuat tratamentul sub supravegherea medicului de familie, dar acum, sperând că pandemia trece, noi deschidem tot mai multe zone albe (în spital - n.r.), pentru ca pacienţii care au stat în umbră până acum să revină la reevaluare. Nu cunoaştem numărul noilor îmbolnăviri de astm în judeţul Timiş, pentru că în acest an a scăzut mult rata de adresabilitate a astmaticilor către noi, a ajuns la un minim istoric, dar cei care sunt în tratament şi cu care am păstrat legătura telefonic sau prin telemedicină au mers bine, în staţionar", a explicat doctorul Cristian Oancea, citat de Agerpres.

El a subliniat că purtarea măştii a avut mai multe efecte benefice, în sensul că a scăzut numărul contaminărilor cu gripă sezonieră, clasică, dar şi al crizelor de astm la diverse polenuri, inclusiv la ambrozie.

Potrivit pneumologului, astmul este o boală cronică fără şanse de vindecare deplină, dar tratamentele o pot ţine sub control.

În acest an, SRP lansează proiectul "casapneumologilor.ro", o platformă care îşi propune să ofere informaţii medicale, dar şi o hartă a pneumologilor români ce permite localizarea şi identificarea unui specialist într-o anumită zonă. De asemenea, o aplicaţie va facilita, prin intermediul unui call-center, programarea la un medic pneumolog înscris în platformă