Judecătorii de la Curtea Constituțională a României se reunesc, miercuri, într-o nouă ședință decisivă privind legea pensiilor de serviciu ale magistraților, într-un dosar care a generat amânări repetate, tensiuni instituționale și avertismente privind pierderea unor fonduri europene. Este a șasea încercare de a pronunța o decizie, după ce deliberările au fost amânate de cinci ori.
Ședință programată la ora 11.00, dosar „în pronunțare”
Potrivit informațiilor publicate pe site-ul CCR, ședința este programată pentru ora 11.00, iar dosarul privind obiecția de neconstituționalitate a legii de modificare a pensiilor de serviciu se află oficial „în pronunțare”.
La termenul anterior, Curtea a decis întreruperea deliberărilor pentru analizarea unor documente noi depuse de ICCJ, inclusiv o solicitare explicită de sesizare a Curții de Justiție a Uniunii Europene.
ICCJ invocă discriminare și încălcarea dreptului european
În documentele transmise Curții Constituționale, ICCJ susține că legea ar trata „discriminatoriu” magistrații față de alți beneficiari de pensii de serviciu și ar „reduce sub nivelul adecvat siguranța financiară a judecătorilor”.
De asemenea, instanța supremă reclamă perpetuarea unei stări de „instabilitate legislativă”.
ICCJ mai arată că legea ar încălca dreptul Uniunii Europene, prin nerespectarea principiilor proporționalității, egalității, securității juridice și protecției încrederii legitime, motiv pentru care solicită sesizarea CJUE.
Cvorum sub semnul întrebării: situația judecătorului Gheorghe Stan
Deliberările depind de prezența tuturor celor nouă judecători constituționali care au participat la dezbateri. La termenul din 11 februarie, existau temeri privind lipsa de cvorum din cauza concediului paternal al judecătorului Gheorghe Stan, însă acesta a fost prezent.
Pentru ședința de miercuri, prezența sa este din nou incertă, în condițiile în care concediul nu ar fi fost încă încheiat.
Amânări repetate și documente depuse în ultimul moment
CCR a mai amânat pronunțarea:
• la 16 ianuarie, pentru analizarea unei expertize contabile depuse de ICCJ;
• la 11 februarie, pentru studierea documentelor transmise cu o zi înainte.
La termenul din 29 decembrie 2025, cvorumul nu a fost întrunit, deși Simina Tănăsescu și-a anulat concediul pentru a fi prezentă. Atunci au lipsit Cristian Deliorga, Gheorghe Stan, Bogdan Licu și Mihai Busuioc, care părăsiseră ședința în ziua precedentă.
Ulterior, cei patru au explicat că au solicitat amânarea pentru obținerea unui punct de vedere al Guvernului și a unui studiu de impact al legii.
Dispute paralele privind numirile la CCR
Între timp, Curtea de Apel București a respins cererile de suspendare a documentelor de numire la CCR a lui Dacian Dragoș și Mihai Busuioc. Instanța a admis însă sesizarea CCR privind clarificarea vechimii necesare pentru funcția de judecător constituțional, sesizare formulată de avocații Președinției.
Cu o zi înainte, CAB respinsese o cerere similară privind decretul semnat de Nicușor Dan.
Miza financiară: 231 de milioane de euro
Cu aproape două săptămâni în urmă, premierul Ilie Bolojan a transmis o scrisoare președintelui CCR, arătând că, potrivit Comisiei Europene, neîndeplinirea Jalonului 215 ar putea duce la pierderea a 231 de milioane de euro pentru România.
Reacția ICCJ nu a întârziat. Președinta instanței supreme, Lia Savonea, a declarat că „avertizarea explicită privind pierderea unor fonduri europene în eventualitatea unei soluţii de neconstituţionalitate (…) reprezintă o ingerinţă incompatibilă cu principiul separaţiei puterilor în stat”.
Ilie Bolojan a respins ideea unei presiuni: „nu e vorba de o presiune”, explicând că a considerat „de bun simţ” ca judecătorii să cunoască posibilele consecințe financiare.
Ce prevede legea contestată
Legea adoptată prin angajarea răspunderii Guvernului, la 2 decembrie 2025, introduce:
• creșterea treptată a vârstei de pensionare la 65 de ani;
• condiția de 35 de ani vechime totală în muncă;
• un cuantum al pensiei de 55% din baza de calcul, cu plafonarea pensiei nete la 70% din venitul net din ultima lună de activitate;
• restrângerea acordării bonificației de 1% și a actualizării pensiei doar pentru cei care îndeplinesc condițiile înainte de intrarea în vigoare a legii.
Acuzațiile magistraților
Judecătorii ICCJ susțin că legea creează „discriminare evidentă” între categoriile de pensii de serviciu, este net defavorabilă magistraților și „anulează de facto pensiile de serviciu”.
În opinia acestora, pentru magistrații care nu îndeplinesc condițiile la momentul intrării în vigoare, pensia ar putea deveni chiar inferioară celei din sistemul public.
Comentează