Călin Georgescu a ajuns, din nou, în fața magistraților. S-a prezentat la Curtea de Apel București în primul termen de judecată în procedura de camera preliminară. Ca de fiecare dată a fost întâmpinat de mai mulți susținători.
UPDATE "O justiție care tace nu e temelia societății e acoperișul abuzului. În justiție adevărul nu e ce se afirmă ci ce se dovedește. Așteptăm dovezile cu privire la motivul anulării alegerilor.
Cer desecretizarea ședințelor CCR și CSAT din ziua de dinaintea anularii alegerilor. Este bine să o faceți acum – mă adresez celor care au luat decizia anulării –, pentru că adevărul va ieși oricum la lumină. Înțeleg că unii oameni tac de frică, dar nu poți condamna adevărul condamnând votul suveran, pentru că astfel te autoincriminezi. Și nicio instanță din lume, nici măcar CSAT, nu poate suprima adevărul.
Adevărul trebuie spus cu voce tare și nu este negociabil.", a spus Georgescu la finalul ședinței.
Știre inițială
Călin Georgescu, mercenarul Horaţiu Potra, fiul şi nepotul acestuia, precum şi ceilalţi inculpaţi din dosar sunt acuzaţi de acţiuni împotriva ordinii constituţionale şi de nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor.
La sosire, Călin Georgescu nu a oferit declarații.
Călin Georgescu, Horaţiu Potra şi ceilalţi 20 de inculpaţi, la Curtea de Apel Bucureşti
Călin Georgescu, mercenarul Horaţiu Potra, fiul şi nepotul acestuia, precum şi ceilalţi inculpaţi din dosarul în care aceştia sunt acuzaţi de acţiuni împotriva ordinii constituţionale şi de nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor merg la Curtea de Apel Bucureşti, unde un judecător va analiza, în cameră preliminară, probe şi înscrisuri depuse la dosar, urmând să se stabilească dacă poate începe judecarea pe fond a dosarului.
La termenul din 22 decembrie 2025, judecătorul de cameră preliminară a încuviinţat cererea formulată de Horaţiu Potra privind depunerea la dosar a unui stick de memorie care conţine două înregistrări video şi a dispus citarea unui martor-asistent la percheziţia din 26 februarie 2025 de la locuinţa din Mediaş a lui Potra.
„Încuviinţează cererea formulată de inculpatul Potra Horaţiu privind depunerea la dosar a unui memory stick Hama USB 3.0. 64 GB, care conţine două înregistrări video, precum şi cererea de emitere a unei adrese către Poliţia Locală Mediaş. Emite adresă către Primăria Municipiului Mediaş - Direcţia Poliţia Locală pentru a comunica dacă s-a solicitat organelor de poliţie deplasarea la adresa din municipiul Mediaş, (...) la data de 09.12.2024, în caz afirmativ urmând a fi înaintate înscrisurile întocmite şi constatările organelor de poliţie locală”, se arăta în soluţia pe scurt a judecătorului de cameră preliminară, din 22 decembrie 2025.
De asemenea, judecătorul de cameră preliminară a încuviinţat cererea lui Horaţiu Potra privind audierea unui martor asistent la percheziţia din 26 februarie 2025 la adresa din Mediaş a acestuia şi a dispus citarea martorului pentru următorul termen stabilit în cauză, în vederea audierii.
Judecătorul a respins alte solicitări ale lui Potra sau ale altor inculpaţi în cauză
Luni, instanţa supremă a decis că mercenarul Horaţiu Potra rămâne în arest, iar fiul şi nepotul său, Dorian şi Alexandru Potra, au fost plasaţi în arest la domiciliu. Cei trei au fost aduşi în ţară din Dubai în 20 noiembrie 2025. Hotărârea privind menţinerea arestării preventive a celor trei luată de Curtea de Apel Bucureşti în 9 ianuarie a fost contestată de aceştia la Înalta Curte de Casaţie şi justiţie (ICCJ).
În 21 noiembrie 2025, Horaţiu Potra, fiul şi nepotul său au fost arestaţi preventiv pentru tentativă la comiterea unor acţiuni împotriva ordinii constituţionale, nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor şi nerespectarea regimului materiilor explozive, după ce au fost prinşi în septembrie în Dubai şi au fost aduşi în ţară.
Horaţiu Potra a fost trimis în judecată alături de fostul candidat la Preşedinţie Călin Georgescu şi alţi 20 de inculpaţi acuzaţi că ar fi comis infracţiuni grave pentru destabilizarea României.
Ce au scris procurorii în rechizitoriu
În rechizitoriu, procurorii au reţinut că, în contextul hotărârii CCR din 6 decembrie 2024, prin care au fost anulate alegerile prezidenţiale din România, în dimineaţa de 7 decembrie 2024, Călin Georgescu s-a întâlnit, la un complex de echitaţie din Ciolpani, judeţul Ilfov, ”în condiţii de clandestinitate”, cu mercenarul Horaţiu Potra. Potrivit anchetatorilor, că acesta acţiona în zone de conflict internaţional şi desfăşura acţiuni de recrutare şi instruire paramilitară şi l-a susţinut pe Georgescu şi în timpul campaniei electorale, dar şi anterior, în scopul pregătirii acesteia.
Procurorii au informat că, la întâlnirea de la Ciolpani, Georgescu şi Potra au discutat un plan conform căruia mercenarul şi persoane din anturajul său, cu pregătire militară, urmau să desfăşoare ”acţiuni violente cu caracter subversiv”, pentru a deturna manifestaţiile paşnice de la vremea respectivă.
”Strategia urmărea, prin contagiune emoţională şi comportamentală dublată de manipularea emoţiilor colective, în contextul unui moment de maximă tensiune socială, schimbarea ordinii constituţionale ori îngreunarea sau împiedicarea exercitării puterii de stat”, precizau anchetatorii.
Aceştia menţionau că prin acţiunile sale, între care contactarea liderului unei organizaţii radical-naţionaliste şi transmiterea unui îndemn ”alarmist şi potenţial manipulator” susţinătorilor săi vizând continuarea votului, Georgescu a întreţinut şi întărit ”rezoluţia infracţională” a lui Potra.
Procurorii mai arătau că Horaţiu Potra a coagulat un grup paramilitar de 21 persoane, condus de către el, stabilind să se deplaseze cu şapte maşini spre Bucureşti, unde să declanşeze proteste faţă de autorităţile statului, ce urmau să fie deturnate în ”acţiuni violente apte să desăvârşească politica revizionistă” a lui Călin Georgescu, ”în sensul împiedicării exercitării puterii legitime în stat şi al asigurării reconfigurării ordinii constituţionale, prin detaşarea de principiile sale fundamentale şi de regulile statului de drept”, punând în pericol siguranţa naţională.
Ce s-a întâmplat în noaptea de 7 spre 8 decembrie 2024
În noaptea de 7 spre 8 decembrie 2024, poliţiştii au făcut filtre în zona localităţilor Baloteşti-Săftica, din judeţul Ilfov, şi Măneşti şi Corneşti, din judeţul Dâmboviţa, precum şi în Capitală, oprind şi controlând maşinile, în interiorul cărora s-au găsit cuţite tip briceag, pumnale, cuţite cu lama lungă, bastoane telescopice, spray-uri cu piper, box-uri, topoare şi cozi de topoare, pistoale şi materiale pirotehnice din categoria celor mai periculoase, cu potential de a produce explozii puternice care ar fi putut provoca pagube imense, răni grave şi deces.
Concluzia procurorilor care i-au trimis în judecată pe cei 22 de inculpaţi este că urmarea imediată a acţiunilor acestora a constat în punerea în pericol a securităţii naţionale, prin crearea unei stări de pericol pentru ordinea constituţională, precum şi pentru valorile sociale care protejează exercitarea puterii de stat în condiţiile legii.
Comentează