Pregătirile pentru legea bugetului de stat au început, iar datele analizate până în acest moment indică o situație mai favorabilă decât cea de anul trecut. Vicepremierul Tánczos Barna a declarat, joi, că perspectivele financiare pentru anul 2026 sunt „semnificativ mai bune”. În același timp, oficialul a arătat că absorbția fondurilor din PNRR rămâne obiectivul principal.
Miercuri, la nivel guvernamental, a avut loc o primă întâlnire cu reprezentanții administrațiilor locale. Discuțiile au vizat modul în care sunt distribuite și echilibrate sumele care ajung în bugetele locale, respectiv impozitul pe venit și TVA. Totodată, a fost analizat impactul veniturilor suplimentare provenite din majorarea impozitelor locale.
„Ca o primă concluzie, reprezentanţii autorităţilor locale ţin în continuare la principiul care s-a implementat de ani de zile, adică impozitul pe venit să rămână în proporţie de 100% în continuare ca sursă pe venit pentru autorităţile locale”, a declarat Tánczos Barna, într-un interviu acordat Agerpres.
Temeri privind distribuirea banilor, considerate nejustificate
Vicepremierul a explicat că îngrijorarea autorităților locale, legată de posibilitatea ca sumele suplimentare din impozitul pe venit să fie redirecționate către bugetul de stat, nu are bază reală.
„Principala temere (a autorităţilor locale - n.r) a fost că sumele suplimentare din impozitul pe venit să nu ajungă la bugetul de stat. Nu este o temere justificată, sumele respective rămân în bugetul autorităţilor locale. Formulele de echilibrare şi defalcare sunt cele care vor asigura o alocare judicioasă a fondurilor”, a arătat vicepremierul.
Potrivit acestuia, analiza execuției bugetare din 2025 arată că noile mecanisme de calcul și sistemul de echilibrare, construit pe fondul de solidaritate extins la nivel național, au avut efecte pozitive atât pentru bugetul central, cât și pentru autoritățile locale.
„Reprezentanţii Ministerului Finanţelor au prezentat execuţia bugetară de anul trecut, din care reiese că în noile formule de calcul şi noua formulă de echilibrare care foloseşte acest fond de solidaritate, extins la nivel naţional, a generat rezultate bune, atât pentru autorităţile locale, cât şi pentru bugetul de stat.
Bugetul de stat a putut să economisească peste două miliarde de lei din TVA-ul care se folosea pentru echilibrare.
În acelaşi timp, au crescut veniturile autorităţilor locale din impozitul pe venit şi s-a făcut o alocare echitabilă şi mai judicioasă, în sensul că acele comunităţi, acele centre industriale sau centre dezvoltate care au venituri semnificativ mai mari din impozitul pe venit la nivel naţional sau faţă de media naţională, au contribuit mai mult la fondul de solidaritate, astfel autorităţile cu mai puţine resurse financiare au putut fi ajutate şi s-a făcut o alocare mai judicioasă a impozitului pe venit la nivel naţional”, a arătat vicepremierul.
Reguli bugetare păstrate și în anul următor
Tánczos Barna a anunțat că Guvernul intenționează să aplice și în 2026 aceleași principii, astfel încât să fie realizate economii la bugetul național și să fie menținute resursele necesare funcționării și dezvoltării administrațiilor locale.
„Dorim să continuăm şi în 2026 aceleaşi principii, astfel încât să putem realiza economii şi pentru bugetul naţional, respectiv să putem asigura sume suficiente pentru funcţionare şi pentru dezvoltare pentru autorităţile locale, ştiut fiind faptul că sunt foarte multe proiecte în derulare, foarte multe proiecte din PNRR şi fonduri europene, care necesită sume considerabile pentru cofinanţare şi nu putem risca absorbţia fondurilor europene nici în anul 2026”, a spus Tánczos.
În perioada următoare, Ministerul Finanțelor va elabora scenarii de lucru pentru bugetul pe 2026. Sunt prevăzute noi consultări cu structurile care reprezintă administrațiile locale. Din punct de vedere procedural, dezbaterile parlamentare ar urma să înceapă la jumătatea lunii februarie, iar votul final este estimat pentru finalul lunii.
Reducerea cheltuielilor și presiunea asupra deficitului
Vicepremierul a arătat că execuția bugetară din 2025 indică exemple de ministere care au reușit să își diminueze cheltuielile de funcționare, inclusiv costurile de personal, ceea ce reprezintă un model pentru întregul aparat guvernamental.
„Perspectivele sunt semnificativ mai bune decât acum un an de zile. Execuţia bugetară pe anul 2025 arată faptul că, pornind de la exemplul a câtorva ministere care au reuşit să reducă cheltuielile de funcţionare, inclusiv cele de personal, este o soluţie pentru Guvern - reducerea birocraţiei, reducerea costurilor de personal la nivel naţional, prin acest lucru exercitându-se o presiune mai mică asupra bugetului şi existând o posibilitate de reducere constantă a deficitului bugetar”, a spus Tánczos.
Fondurile europene și reformele administrative, în prim-plan
Pentru anul 2026, cea mai importantă provocare rămâne utilizarea fondurilor din PNRR și din programele de coeziune, alături de implementarea reformelor în administrația publică, atât la nivel central, cât și local.
„Avem în continuare o provocare uriaşă pentru anul 2026, absorbţia fondurilor din PNRR şi trebuie să se concentreze toate instituţiile asupra acestui lucru, astfel încât la sfârşitul lunii august programul să fie implementat, fondurile să fie cheltuite, proiectele să fie finalizate, reformele să fie făcute.
Este prioritatea numărul 1 pentru anul 2026. În acelaşi timp, trebuie să alocăm fonduri suficiente pentru a face absorbţia fondurilor europene în 2026 pentru fondurile de coeziune şi trebuie să avem impactul în buget al reformei administraţiei locale şi administraţiei centrale”, a mai declarat vicepremierul.
Acesta a mai spus că, începând de săptămâna viitoare, ar putea fi declanșată procedura de angajare a răspunderii pentru pachetul de reformă a administrației.
Tot joi dimineață a avut loc, la Ministerul Finanțelor, o nouă discuție despre pachetul de relansare economică, “astfel încât şi acel pachet să fie finalizat şi în paralel cu pachetul de reformă a administraţiei să se poate aproba şi să putem merge înainte şi cu acel instrument de generare de creştere economică şi de investiţii private în România, începând cu 2026”.
De la riscuri majore la stabilitate fiscală
Vicepremierul a reamintit că, în urmă cu un an, România se confrunta cu amenințarea retrogradării la categoria „junk” și cu posibilitatea suspendării fondurilor europene, în lipsa unor reforme consistente.
„Acum un an eram ministrul Finanţelor şi atunci cea mai mare provocare pentru România era evitarea retrogradării şi ajungerea în categoria ‘junk’ la agenţiile de rating. Acest risc a fost înlăturat, dar şi următorul care a venit undeva la mijlocul anului.
Anul trecut, România, practic a reuşit să înlăture acest risc imens de a pierde capacitatea de a se finanţa de pe pieţele internaţionale şi de a pierde fondurile europene, pentru că ni s-a pus în vedere, la un moment dat, la mijlocul anului că, fără reforme serioase, România va fi suspendată în primirea fondurilor europene până la implementarea acestor reforme.
Ambele riscuri au fost înlăturate, România a închis un an relativ bun, din acest punct de vedere am reîntors pe o traiectorie de stabilitate fiscal-bugetară. Desigur, nu se poate realiza într-un singur an tot ce nu s-a făcut ani zile, dar suntem pe o traiectorie bună, apreciată şi la nivel internaţional şi la nivelul Comisiei Europene.
România nu ar putea să reziste fără credite internaţionale şi fără fonduri europene în acest moment şi este foarte important ca aceste riscuri să nu mai apară în 2026”, a conchis Tánczos Barna.
Comentează