Generalul (r) Ștefan Dănilă, fost șef al armatei române, și generalul (r) Virgil Bălăceanu explică pentru „Adevărul” cum ar arăta o confruntare militară între NATO și Rusia și cât de mult poate fi evitată o escaladare.
Regatul Unit se pregătește pentru o confruntare posibilă cu Rusia, iar șeful Statului Major al armatei britanice, Richard Knighton, a făcut apel la „rezilienţă naţională”. Knighton a declarat că „puterea militară a Rusiei este în creștere, dar britanicii vor fi întotdeauna în prima linie de apărare a NATO” și a subliniat că întreaga societate trebuie pregătită să reziste.
„Situația este mai periculoasă decât în tot timpul carierei mele, iar prețul păcii este în creștere. Fiii și fiicele, colegii. Veteranii… vor avea cu toții un rol de jucat. Să construim, să servim. Și, dacă este necesar, să luptăm. Și mai multe familii vor ști ce înseamnă sacrificiul pentru națiunea noastre”, a spus Knighton, potrivit Sky News.
Și în Franța, generalul Fabien Mandon a atras atenția asupra costului unui război: „Avem toate cunoștințele, toată forța economică și demografică pentru a descuraja regimul de la Moscova să încerce să meargă mai departe. Ce ne lipsește – și aici aveți un rol major – este forța de spirit de a accepta suferința pentru a proteja cine suntem. Dacă țara noastră dă înapoi pentru că nu este pregătită să accepte – să fim sinceri – să-și piardă copiii, să sufere economic pentru că producția de apărare va avea prioritate, atunci suntem în pericol”, a declarat Mandon pentru France24.
Opinia generalilor români: războiul cu Rusia rămâne improbabil
Generalul (r) Virgil Bălăceanu consideră că apelurile britanice și franceze nu înseamnă un pas direct spre război: „El trebuie să convingă, pe de-o parte, investițiile în apărare și trebuie să-i convingă pe britanici că, dacă este cazul, trebuie să realizeze și prin forțele armate ale Marii Britanii postura de apărare și descurajarea NATO. Să nu uităm că un grup de luptă are ca națiune-cadru Marea Britanie, în statele Baltice”.
El adaugă că riscul ca NATO să intre în război cu Rusia este mic: „Războiul este, deocamdată, în Ucraina, iar părerea mea e că va rămâne în Ucraina. Nu putem să mergem pe un scenariu în care Federația Rusă ar duce două războaie, împotriva Ucrainei și împotriva NATO. E greu de crezut că Federația Rusă, care nu reușește, după patru ani de război, să înfrângă Ucraina, să reușească să învingă NATO”.
Cum ar arăta un conflict în care ar fi implicată România
Generalul (r) Ștefan Dănilă subliniază că un război între Rusia și NATO nu este dorit de niciuna dintre părți: „Eu nu cred că Rusia sau NATO vor un război. Ar fi un război în care chiar dacă NATO este superioară, riscurile ar fi uriașe. Și ar fi riscuri enorme pentru ambele părți, toată lumea este conștientă de asta. Nu merită pentru nimeni”.
Chiar dacă scenariul ar escalada, Dănilă explică: „Dacă s-ar ajunge la așa ceva, deși personal nu cred că se va ajunge, cred că am avea mai degrabă lovituri punctuale, cât mai precise, de ambele părți, asupra unor obiective militare și vitale ale adversarului. În niciun caz nu ar fi un război ca în Ucraina. NATO nu e Ucraina, iar rușii știu bine acest lucru și cred că vor acționa în consecință, adică vor evita orice confruntare directă”.
În privința României, Dănilă consideră că riscul unei invazii rusești este extrem de redus: „Ne gândim la o invazie terestră, ne gândim la atacuri cu drone, ne gândim la atacuri cu rachete, ne gândim la destabilizare, la acțiuni destabilizatoare. O invazie terestră, din punctul meu de vedere, este o fantasmă. Cum spuneam, într-un asemenea război am avea mai degrabă lovituri bine calculate asupra unor ținte importante, nu lupte în tranșee și nici confruntări ale infanteriei și ale tancurilor. E bine însă să fim pregătiți pentru orice situație, dar eu zic că lumea are totuși inteligența de a evita o confruntare majoră”.
Pregătirea defensivă, cheia prevenirii conflictului
Generalul Dănilă a evidențiat importanța investițiilor în apărare și a programelor europene: „Cred că există multă bună intenție. Suntem în situația în care ne dorim să preluăm cât mai mult din aceste fonduri pentru investiții în industria de apărare, dar încă nu este foarte clar ce putem să facem în timpul ăsta scurt, pentru că este foarte greu să-ți dezvolți capacități de apărare pe care tu nu le ai, capacități industriale pe care nu le ai să le faci de la zero. Există totuși și unele premise pozitive, adică am văzut acel acord, încă nu-mi este clar dacă este acord, dacă este contract, ce s-a realizat cu Rheinmetall pentru fabrica de pulberi. Vom vedea ce se va mai realiza cu producția de armament individual, dar există totuși unele posibilități. Și așa am înțeles că majoritatea fondurilor SAFE vor fi direcționate către investiții în industria de apărare românească”.
Și generalul Bălăceanu subliniază că scenariile de război nu înseamnă inevitabilitate: „Din punct de vedere al scenariilor, ele aparțin planificării operaționale a armatelor naționale, pentru că de asta se instruiesc, pentru apărarea propriilor teritorii. Iar celelalte scenarii aparțin NATO din perspectiva planurilor regionale de apărare și descurajare. Componenta de descurajare este esențială în prevenirea unui război. Iar componenta de apărare este cea care trebuie să demonstreze prin capabilitățile create, că în condițiile unui atac, atacul respectiv nu va avea izbândă, că nu se vor îndeplini scopurile unei asemenea agresiuni, a unei asemenea invazii. Cu cât suntem mai bine pregătiți pentru postura de descurajare, dar și pentru postura de apărare, cu atât războiul este mai departe de granițele și de viața noastră”.
Generalul avertizează însă că pregătirile nu trebuie confundate cu iminența unui conflict: „Noi transformăm deplasarea unei coloane mici cu tehnică militară pentru exerciții sau inclusiv pentru parada de 1 Decembrie în intrarea României în război. Noi trebuie să conștientizăm sub spectrul psihologiei apărării că numai o bună apărare, o bună pregătire pentru apărare creează premisele descurajării de care vorbeam. Nu vei îndepărta războiul nepregătindu-te, nedezvoltându-ți capabilitățile, nepregătindu-ți la nivelul societății ideea de rezistență în cazul unei agresiuni. Iar pentru a preveni un război clasic, un război convențional împotriva NATO, aliații trebuie să-și creeze capabilități, mai ales statele membre din Europa, astfel încât postura de apărare și descurajare a NATO să fie cât mai reală. Valabil și pentru România, valabil pentru toate statele membre NATO”, a concluzionat generalul Bălăceanu.
Comentează