O prevedere din lege riscă să pună bețe în roate alegerii șefilor de parchete. Prevederea se leagă de sancțiuni și are un text care lasă loc de interpretări.
O neconcordanță din statutul judecătorilor și procurorilor arată pentru a accede în funcția de șef de parchet poți să ai sancțiuni disciplinare, dar dacă vrei să candidezi pentru o funcție mai mică în structurile de pachet nu poți să ai sancțiuni disciplinare la activ.
Bogdan Pîrlog în cursă pentru două funcții
Procurorul militar Bogdan-Ciprian Pîrlog, procuror al Parchetului militar de pe lângă Tribunalul Militar Bucureşti, s-a înscris astăzi, pe ultima sută de metri, pentru șefiile a două mari structuri de parchet: Parchetul General și DIICOT, scrie Mediafax.
Pîrlog este de altfel singurul procuror care s-a înscris, concomitent, pentru două șefii diferite de parchet.
Bogdan Pîrlog, lider al Asociației„Inițiativa pentru Justiție”, este procurorul care a participat la reuniunea Comitetului de analiză și revizuire a legislației în domeniul justiției, format de premierul Ilie Bolojan la Guvern, consultări la care n-au fost invitate nici PG și nici DNA.
Procurorul militar Bogdan-Ciprian Pîrlog este recordman la sancțiuni disciplinare
Ultima sancțiune luată de Pîrlog a fost în ianuarie 2026, când Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a respins ca nefondat recursul procurorului și a menținut decizia luată în iunie 2025 de CSM de a-l sancționa pe Pîrlog cu diminuarea salariului cu 10% pe o perioadă de trei luni, pentru că nu a respectat un ordin emis de procurorul ierarhic superior.
Sancțiunea din ianuarie luată de Pîrlog este definitivă. Ea vine după o serie de alte 19 sancțiuni disciplinare.
„Abaterile disciplinare reținute au vizat faptul că domnul procuror a emis un ordin prin care a dispus să nu fie respectat ordinul emis de procurorul ierarhic superior, respectiv de Procurorul general al Parchetului militar de pe lângă Curtea de Apel, încălcând astfel dispozițiile legale în materie administrativă, principiul organizării ierarhice a parchetelor și caracterul executoriu al unui act administrativ aflat în vigoare”, a arătat Curtea Supremă.
Procurorii marilor pachete sunt numiți în funcții potrivit criteriilor legale din statutul judecătorilor și procurorilor – legea 303/2022.
Deși legea, în forma actuală, nu prevede drept criteriu explicit de înscriere pentru șefiile marilor parchete inexistența sancțiunilor disciplinare, în cazul în care un procuror sancționat disciplinar ar fi propus de ministrul Justiției pentru o funcție de conducere – el ar trebui să primească aviz consultativ de la Secția de Procurori din CSM – exact cea care l-a sancționat pe procuror.
Paradoxal, pentru celelalte funcții de conducere în parchete – legea 303/2022 – prevede expres drept condiție lipsa sancțiunilor disciplinare:
Articolul 149:
(1) Numirea în alte funcții de conducere decât cele prevăzute la art. 144 alin. (1) în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, al Direcției Naționale Anticorupție și al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism se face pe o perioadă de 3 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată, în același mod, de către Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, a procurorului-șef al Direcției Naționale Anticorupție sau a procurorului-șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, după caz, cu recomandarea conducătorului secției din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Direcției Naționale Anticorupție sau Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, unde urmează să fie numit procurorul.
(2) Pot fi numiți în funcțiile de conducere prevăzute la alin. (1) procurorii care nu au fost sancționați disciplinar în ultimii 3 ani, cu excepția cazurilor în care a intervenit radierea sancțiunii disciplinare, și au o vechime minimă de 12 ani în funcția de procuror sau judecător. Dispozițiile art. 128 alin. (2) și art. 144 alin. (2)-(4) se aplică în mod corespunzător.
Implicat în dosarul 10 august, Bogdan Pîrlog este și procurorul care a discutat la Palatul Cotroceni cu președintele Nicușor Dan despre „găștile din Justiție”.
Documente arată că Bogdan Pîrlog a fost dat afară și din Afganistan de șeful de la acea vreme al Misiunii EUPOL din Kabul, după scandaluri în cascadă. „Recomand repatrierea sa. Dacă este posibil, cu efect imediat”, a scris atunci șeful misiunii din Kabul, Karl Akhe Roghe, care a trimis o adresă amplă autorităților române prin care le-a cerut „repatrierea cu efect imediat” a lui Pîrlog.
Comentează