Scăderea recentă şi în perspectivă apropiată a ratei anuale a inflaţiei pe o traiectorie semnificativ mai joasă decât cea anticipată anterior şi incertitudinile încă ridicate asociate evoluţiilor pe orizontul mai îndepărtat de timp justifică o reducere prudentă a ratei dobânzii de politică monetară, au apreciat membrii Consiliului de administraţie al Băncii Naţionale a României, potrivit Minutei şedinţei de politică monetară din 5 iulie.
"În aprecierea unanimă a membrilor Consiliului, scăderea recentă şi în perspectivă apropiată a ratei anuale a inflaţiei pe o traiectorie semnificativ mai joasă decât cea anticipată anterior, dar şi incertitudinile încă ridicate asociate evoluţiilor pe orizontul mai îndepărtat de timp, justifică o reducere prudentă a ratei dobânzii de politică monetară. Măsura vizează asigurarea şi menţinerea stabilităţii preţurilor pe termen mediu, într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creşteri economice sustenabile. S-a reiterat, în acest context, importanţa continuării monitorizării atente a evoluţiilor mediului intern şi internaţional, care să permită adecvarea instrumentelor de care dispune BNR în vederea îndeplinirii obiectivului fundamental privind stabilitatea preţurilor pe termen mediu, în condiţii de păstrare a stabilităţii financiare", se precizează în documentul citat de AGERPRES.
Membrii Consiliului au evidenţiat incertitudinile şi riscurile crescute ce decurg din conduita politicii fiscale şi a celei de venituri în 2024, pe fondul execuţiei bugetare din primele cinci luni ale anului, precum şi al dinamicii salariilor din sectorul public şi al impactului integral al noii legi a pensiilor. Au fost evocate însă şi riscurile mari asociate conduitei acestor politici pe un orizont mai îndepărtat de timp, în contextul măsurilor fiscale şi bugetare ce ar putea fi implementate în scopul realizării corecţiei fiscale şi al poziţionării deficitului bugetar pe o traiectorie descrescătoare sustenabilă şi compatibilă cu cerinţele procedurii de deficit excesiv şi cu condiţionalităţile ataşate altor acorduri încheiate cu CE, subliniază Minuta publicată miercuri de banca centrală.
În acelaşi timp, s-a arătat că incertitudini şi riscuri la adresa perspectivei activităţii economice, implicit a evoluţiei pe termen mediu a inflaţiei, generează în continuare şi războiul din Ucraina şi conflictul din Orientul Mijlociu, precum şi evoluţiile economice din Europa.
În context, membrii Consiliului au subliniat din nou importanţa menţinerii ritmului ridicat al atragerii de fonduri europene şi cerinţa utilizării eficiente a acestora, inclusiv a celor aferente programului Next Generation EU, considerate a fi esenţiale pentru realizarea reformelor structurale necesare şi a tranziţiei energetice, dar şi pentru contrabalansarea, cel puţin parţială, a efectelor contracţioniste ale conflictelor geopolitice.
În ceea ce priveşte perspectiva apropiată, membrii CA al BNR au arătat că, potrivit recentelor date şi analize, rata anuală a inflaţiei va continua să scadă în lunile următoare pe o traiectorie semnificativ mai joasă decât cea evidenţiată în prognoza pe termen mediu din luna mai 2024, care cobora la 4,9% în decembrie 2024, la 3,5% în ultima lună a anului 2025 şi la 3,4% la finele orizontului proiecţiei.
"S-a convenit că descreşterea va fi antrenată pe mai departe în principal de factorii pe partea ofertei, a căror acţiune dezinflaţionistă va rămâne mai intensă în perspectivă apropiată decât s-a previzionat anterior, pe fondul influenţelor decurgând din efecte de bază şi din modificările legislative în domeniul energiei aplicate începând cu luna aprilie. Acestea vor fi resimţite cu precădere pe segmentele energie, preţuri administrate şi combustibili, dar şi la nivelul subcomponentelor mărfuri nealimentare şi servicii ale inflaţiei de bază, şi vor fi doar în mică măsură compensate de inflexiunea anticipată a se produce în dinamica preţurilor alimentelor, sub impactul unor efecte de bază nefavorabile şi al tendinţei de creştere a cotaţiilor unor mărfuri agroalimentare, au remarcat membrii Consiliului", explică minuta BNR.
Documentul atrage atenţia că există însă incertitudini însemnate în ceea ce priveşte impactul exercitat în perspectivă asupra preţurilor gazelor naturale şi energiei electrice de modificările legislative aplicate în aprilie, precum şi în legătură cu evoluţia viitoare a cotaţiei ţiţeiului şi a altor materii prime, mai ales în contextul tensiunilor geopolitice.
Totodată, s-a observat că din partea factorilor fundamentali sunt probabile presiuni inflaţioniste ceva mai intense pe orizontul apropiat de timp decât în prognoza precedentă, în condiţiile în care, după restrângerea neaşteptată din trimestrul I 2024, excedentul de cerere agregată este aşteptat să se mărească în următoarele două trimestre uşor peste valorile previzionate anterior, iar dinamica anuală a costurilor salariale unitare se prefigurează a rămâne la un nivel de două cifre foarte înalt. Efecte dezinflaţioniste tot mai evidente sunt însă de aşteptat pe acest orizont de timp din decelerarea creşterii preţurilor importurilor şi din ajustarea descendentă graduală a anticipaţiilor inflaţioniste pe termen scurt, au subliniat mai mulţi membri ai Consiliului.
În discuţiile referitoare la perspectiva apropiată a poziţiei ciclice a economiei, membrii Consiliului au arătat că noile evaluări indică creşteri trimestriale semnificative ale economiei în trimestrele II şi III 2024, şi mai solide decât s-a previzionat anterior, implicând o redresare progresivă a dinamicii anuale a PIB în acest interval, după scăderea semnificativă din primul trimestru, menţionează documentul.
S-a observat că, potrivit indicatorilor cu frecvenţă ridicată, consumul privat a continuat să susţină consistent creşterea în termeni anuali a economiei în trimestrul II, iar un aport mărit este posibil din partea formării brute de capital fix, în principal pe seama activităţii din construcţii. În cazul exportului net, se conturează însă o nouă creştere a impactului contracţionist, în condiţiile în care dinamica anuală a importurilor de bunuri şi servicii şi-a majorat semnificativ ecartul faţă de cea a exporturilor în luna aprilie, înregistrând un salt relativ mai amplu în teritoriul pozitiv, explică reprezentanţii băncii centrale.
Pe acest fond, deficitul comercial şi-a accelerat considerabil creşterea anuală, iar cel de cont curent s-a dublat în raport cu perioada similară a anului trecut, inclusiv ca urmare a deteriorării pronunţate a balanţei veniturilor primare şi a celei a veniturilor secundare, au semnalat în mai multe rânduri membrii Consiliului.
Consiliul de administraţie al BNR a decis în unanimitate, la începutul lunii iulie, reducerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,75%, de la 7%. Totodată, a hotărât reducerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,75%, de la 8%, şi scăderea ratei dobânzii aferente facilităţii de depozit la 5,75%, de la 6%. De asemenea, Consiliul de administraţie al BNR a decis în unanimitate păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.
BNR: Reducerea prudentă a ratei dobânzii de politică monetară vizează menţinerea stabilităţii preţurilor pe termen mediu
Articole Similare

1.608
Mecanismul care sărăcește românii și îmbogățește statul: „Cel mai dorit impozit”, afirmă președintele Consiliului Consultanților Fiscali
1.608

27
Ministerul Finanţelor a împrumutat luni peste 2,4 miliarde lei de la bănci
27

2.493
Leul pierde teren în fața euro și francului elvețian. Aurul explodează la un nou maxim
2.493

49
Ministrul Economiei şi ambasadorul Franţei au discutat despre programul SAFE şi aderarea României la OCDE
49

58
Strategia Franklin Templeton a generat un randament total de 1.340% pentru acţiunile Fondului Proprietatea
58

102
Un gigant american din energie vrea să instaleze SMR-uri ca la Doicești
102

201
Loteria Română: Report de 9,74 milioane euro la Joker şi de 3,7 milioane euro la Loto 6/49
201

53
Tot mai multe reclame înșelătoare pe internet: avertismentul Visa pentru români
53

19
Magazinul online evomag a încheiat 2025 cu o cifră de afaceri de 54 milioane de euro, în creştere cu 12% faţă de anul precedent
19

1.874
Românii, 'forțați' să înghită prețuri mai mari la energie. Ce urmează după eliminarea plafonării
1.874

31
Cum au început bursele europene noua săptămână
31

4.147
România intră într-o nouă etapă economică? Semnalul lui Alexandru Nazare înainte de bugetul pe 2026
4.147

2.510
Boom al ipotecilor în România: peste 92.000 de credite într-un an. Harta județelor cu cele mai multe împrumuturi
2.510

















Comentează