Fostul președinte Traian Băsescu a declarat luni seara, într-o intervenție telefonică la România TV, că România trebuie să își definească fără echivoc poziția externă pornind de la apartenența sa la Uniunea Europeană și de la necesitatea solidarității europene, în contextul declarațiilor președintelui american privind Groenlanda, tratatele internaționale și arhitectura de securitate globală. Băsescu a avertizat că lipsa de reacție rapidă și de consultări strategice la nivel european poate expune România și flancul estic al NATO unor riscuri majore.
El a susținut că autoritățile române ar fi trebuit să acționeze imediat după declarațiile președintelui american, prin demersuri diplomatice clare și prin consultări cu marile puteri europene, pentru a evalua garanțiile de securitate în eventualitatea unei crize majore în interiorul Alianței Nord-Atlantice. „Cred că suntem într-o situație în care graba strică treaba”, a afirmat fostul șef al statului, subliniind că miza este una fundamentală pentru securitatea României.
În opinia sa, România nu își poate permite improvizații sau poziții ambigue într-un moment în care echilibrele strategice sunt puse sub semnul întrebării. „România trebuie să rămână solidară cu Europa. După ce se va clarifica relația Uniunii Europene cu Statele Unite, vom încerca să valorificăm parteneriatul strategic. Dar prima noastră opțiune trebuie să fie Europa”, a afirmat Băsescu.
România și flancul estic, între consultări ratate și riscuri strategice
Traian Băsescu a afirmat că declarațiile președintelui american privind Groenlanda au potențialul de a declanșa o criză sistemică în cadrul Alianței Nord-Atlantice și că România ar fi trebuit să pornească imediat de la această premisă în evaluările sale diplomatice. „Statele Unite nu pot ocupa cu forța Groenlanda și NATO să mai existe. NATO s-ar desființa în momentul în care acest lucru s-ar întâmpla”, a spus el, adăugând că aceasta este o realitate politică ignorată periculos de autoritățile române.
Fostul președinte a explicat că, într-un asemenea scenariu, alianțele militare s-ar restrânge practic la interiorul Europei, fără Statele Unite, ceea ce ar obliga statele europene să își reevalueze rapid capacitatea de apărare. „În aceste condiții, trebuia deja făcută o evaluare cu aliații europeni, cu marile puteri europene, privind măsura în care flancul estic al Europei, România, Polonia, țările baltice, ar fi susținute în cazul unui eventual atac al Federației Ruse”, a declarat Băsescu.
El a ridicat explicit întrebarea dacă Ministerul Afacerilor Externe și președintele României au inițiat consultări concrete cu Franța, Marea Britanie, Germania, Olanda sau Turcia. „Aceste consultări trebuiau făcute până la această oră”, a spus fostul șef al statului, sugerând că orice întârziere poate avea consecințe directe asupra securității României.
NATO, între criză existențială și continuitatea angajamentelor militare
Traian Băsescu a descris posibilitatea folosirii forței de către Statele Unite împotriva Groenlandei drept o amenințare directă la existența NATO. În viziunea sa, o astfel de acțiune ar face imposibilă menținerea alianței, întrucât ar contraveni principiilor fundamentale pe care aceasta a fost construită. „Aceasta este o premisă de la care Ministerul de Externe al României ar fi trebuit să plece imediat”, a insistat fostul președinte.
În același timp, Băsescu a încercat să tempereze temerile privind o retragere iminentă a angajamentului militar aliat față de România, invocând vizita recentă a comandantului suprem al forțelor aliate în Europa. „Asta arată că nu există un semnal de relaxare a angajamentului militar aliat față de România”, a afirmat el, menționând întâlnirile oficialului NATO cu președintele României și cu premierul, precum și vizitele la obiective militare strategice.
Întrebat despre absența ministrului Apărării din programul oficial al vizitei, fostul președinte a spus că nu crede că este vorba de o întâmplare, dar a evitat să transforme subiectul într-o acuzație directă. „Vizita a fost foarte densă și probabil s-a considerat suficientă reprezentarea prin președinte și premier”, a spus el, adăugând că ministrul ar fi putut fi prezent în delegație, chiar dacă nu apare oficial.
Uniunea Europeană, prima opțiune strategică a României
Referindu-se la invitația lansată de președintele american pentru participarea la un organism internațional pentru pace, Traian Băsescu a declarat că România nu are alternativă în afara alinierii la poziția Uniunii Europene. „România nu poate fi decât solidară cu Uniunea Europeană. Nu ne putem permite să mergem pe cont propriu, ca și cum n-am avea nicio legătură cu europenii”, a afirmat el.
Fostul șef al statului a subliniat că dezvoltarea României este inseparabilă de proiectul european. „Suntem un stat european, membru al Uniunii Europene. Aici trăim, cu europenii ne dezvoltăm”, a spus Băsescu, exprimându-și speranța că UE va reuși să formuleze o poziție unitară în raport cu inițiativele venite de la Washington.
El a adăugat că inclusiv state percepute ca fiind reticente față de linia Bruxelles-ului vor ajunge, în final, să se alinieze poziției comune europene. „Cred că până și Viktor Orbán se va alinia poziției Uniunii Europene”, a declarat Băsescu, explicând că acceptarea rapidă a invitației americane de către Ungaria are mai degrabă un caracter tactic decât strategic.
SUA și Donald Trump, între șoc diplomatic și pierderea rolului global
Traian Băsescu a criticat dur declarațiile președintelui american Donald Trump, pe care le-a calificat drept „șocante” și incompatibile cu rolul istoric al Statelor Unite ca garant al ordinii mondiale. „Ne întoarcem la epoca lui Alexandru Macedon? La logica «care e mai tare»?”, a întrebat retoric fostul președinte.
El a susținut că afirmațiile privind lipsa de valoare a tratatelor internaționale și ideea că un stat care nu își poate apăra teritoriul nu merită să-l mai aibă „îl dezonorează pe Trump și, din păcate, și America”. În opinia sa, această schimbare de discurs afectează profund credibilitatea globală a Statelor Unite.
Băsescu și-a exprimat speranța că, după încheierea mandatului lui Donald Trump, Statele Unite vor reveni la o politică externă predictibilă și responsabilă. „Sper ca, după Trump, Statele Unite să aibă din nou un președinte care să restabilească funcționalitatea Americii în plan global”, a spus fostul șef al statului, subliniind că stabilitatea globală depinde în continuare de rolul Washingtonului.
Europa fără SUA, un scenariu pe care România trebuie să-l ia în calcul
În finalul intervenției sale, Traian Băsescu a afirmat că Europa are, în principiu, capacitatea de a se apăra singură în cazul unei confruntări convenționale, chiar dacă nu dispune de un potențial nuclear comparabil cu cel al Statelor Unite. „Europa are potențialul să se apere singură”, a spus el, subliniind însă că un asemenea scenariu ar necesita o coordonare politică și militară mult mai profundă între statele europene.
El a atras atenția asupra faptului că unele semnale recente, precum lipsa invitațiilor pentru statele baltice în anumite formate de discuții internaționale, sunt „interesante” și trebuie analizate cu maximă prudență. „Nu aș vrea să dezvolt motivele, le înțeleg, dar subiectul este extrem de delicat”, a declarat Băsescu.
Concluzia fostului președinte este că România trebuie să își definească viitorul strategic în interiorul Uniunii Europene, să contribuie activ la consolidarea securității europene și abia apoi să își calibreze relația bilaterală cu Statele Unite. „După ce se va clarifica relația Uniunii Europene cu Statele Unite, vom încerca să valorificăm parteneriatul strategic. Dar prima noastră opțiune trebuie să fie Europa”, a reiterat Traian Băsescu.
Comentează