Se dă startul studiului de fezabilitate pentru prima autostradă care va ajunge până la frontiera cu Bulgaria.
Directorul general al CNIR, Gabriel Budescu, a făcut anunțul despre autostrada spre Bulgaria
Bucureşti - Giurgiu va fi un drum care, odată finalizat, va închide coridoarele de transport dinspre sud spre Nădlac şi Ungaria, respectiv spre nord-est, spre Suceava şi Iaşi, Ucraina şi Republica Moldova, a precizat directorul general al Companiei Naţionale de Investiţii Rutiere, Gabriel Budescu, potrivit Rador Radio România.
El a amintit că la sfârşitul anului trecut a fost lansată şi licitaţia pentru ultimul tronson din Autostrada Unirii - A8, care va continua cu cinci kilometri dincolo de graniţa cu Republica Moldova.
Compania care realizează proiectarea drumului de mare viteză București-Giurgiu începe să lucreze la studiul de fezabilitate de luni, 19 ianuarie, a declarat duminică Gabriel Budescu, directorul general al Companiei Naționale de Investiții Rutiere (CNIR).
„Avem București – Giurgiu în proiectare, mâine este ordinul de începere. De mâine (n. r. astăzi) începem să contabilizăm cele 16 luni în care trebuie să fie gata studiul de fezabilitate”, a precizat șeful CNIR în cadrul unei emisiuni la Radio România Actualități.
CNIR anunța pe 19 decembrie anul trecut emiterea ordinului de începere pentru acest contract
CNIR anunța pe 19 decembrie anul trecut emiterea ordinului de începere cu data de 19 ianuarie 2026 pentru acest contract. Studiul de fezabilitate va stabili traseul final, profilul investiției (autostradă sau drum expres), numărul și amplasarea nodurilor rutiere, precum și structura, precizau reprezentanții CNIR.
Contractul a fost semnat în decembrie 2025 cu asocierea de firme Activ Proiectare Infrastructură S.R.L. (liderul Asocierii)- Emay Uluslararasi Muhendislik ve Mușavirlik Anonim Șirketi și are o valoare de 34 milioane lei, finanțare asigurată prin Programul Transport și din fonduri de la Bugetul de Stat.
Ce presupune proiectarea drumului de mare viteză
Studiul de Fezabilitate va stabili variantele de traseu, profilul drumului de mare viteză (autostradă sau drum expres), structura și conexiunile cu alte obiective de investiții, precum viitorul Pod peste Dunăre Giurgiu-Ruse.
Este un obiectiv în care am avut în vedere, încă de la început, realizarea unor proiecte complementare precum amenajarea unei piste olimpice de canotaj, cât și posibilitatea implementării prin parteneriat public-privat, aspecte ce sunt de natură să crească competitivitatea proiectului pentru obținerea finanțărilor europene”, a declarat directorul general al CNIR, Gabriel Budescu.
Acest contract include elemente inovatoare, precum utilizarea BIM (Building Information Modeling) echiparea instalațiilor de foraj pentru studiul geotehnic cu sisteme GPS și camere care permit urmărirea lucrărilor în timp real, a anunțat CNIR.
,,În România, nu există nicio pistă de canotaj amenajată la standarde internaționale în adevăratul sens al cuvântului. Pentru acest proiect, am luat legătura cu președinta Agenției Naționale pentru Sport, doamna Elisabeta Lipă, și am primit detaliile tehnice necesare amenajării unei piste de canotaj.
Noi, în Caietul de sarcini pentru realizarea Studiului de Fezabilitate al drumului de mare Viteză București-Giurgiu (Autostradă/Drum Expres) am prevăzut cerințe pentru a putea determina anumiți parametri, să vedem la ce adâncime este pânza freatică și cum am putea asigura dimensiunile unei astfel de piste de canotaj.
În momentul în care stabilim că vom putea face proiecte complementare, drumul de mare viteză București-Giurgiu și pista de canotaj de lângă traseul acestuia, vom putea merge la Comisia Europeană pentru a le prezenta.
Practic, nu facem doar o groapă, ci pe amplasamentul unei gropi de împrumut se poate amenaja o pistă de canotaj.
În Caietul de sarcini pentru Studiul de Fezabilitate au fost incluse cerințe specifice precum mai multe foraje geotehnice și piezometre pentru a putea determina nivelul pânzei freatice și cât variază, să avem condițiile pentru a determina dacă se pretează pentru amenajarea unei piste de canotaj”, a explicat directorul general al CNIR, Gabriel Budescu.
Comentează