Deputatul PSD Adrian Câciu, fost ministru al Finanțelor, susține că datele oficiale privind execuția bugetară la 11 luni „demască o minciună” vehiculată în vara și toamna acestui an despre o presupusă deteriorare severă a finanțelor publice și despre existența unor „facturi ascunse” care ar fi împins deficitul bugetar spre 10–11% din PIB.
Într-o postare amplă pe Facebook, Câciu pornește de la deficitul public de 6,4% din PIB raportat de Ministerul Finanțelor pentru perioada ianuarie-noiembrie și afirmă că, dacă scenariile alarmiste din lunile iulie-septembrie ar fi fost reale, „din luna octombrie, adică după rectificarea care a crescut, din pix, deficitul anual de la 7% la 8,4%, deficitul public ar fi trebuit să crească deja la 7,2%”. „Ei bine, a fost doar 5,7% și iată că nici în noiembrie nu au apărut celebrele «facturi ascunse»”, susține fostul ministru.
Acesta acuză direct autorii acelor mesaje că „au avut nevoie de un vinovat” și că „au mințit”, arătând că „cea mai grosolană minciună a fost cea cu «incapacitatea de plată», cu agențiile de rating care ne bagă în junk și suspendarea fondurilor europene”. „Au mințit!”, insistă Câciu în postarea sa.
Deficitul și investițiile, în centrul disputei
Deputatul PSD afirmă că structura deficitului bugetar infirmă teza unui derapaj fiscal necontrolat. Potrivit acestuia, din totalul de aproximativ 121,8 miliarde de lei deficit la 11 luni, 108,4 miliarde de lei reprezintă cheltuieli de investiții. „Adică 89% din deficit”, notează Câciu, adăugând că suma este „cu 35,4 miliarde mai mult decât deficitul primar”, definit ca deficitul public minus cheltuielile cu dobânzile.
El subliniază că deficitul primar ar fi de 3,83% din PIB, în timp ce investițiile ar ajunge la 5,7% din PIB. „Practic, investițiile, ca valoare, sunt cu 50% mai mari decât deficitul primar”, arată fostul ministru, care consideră că aceste cifre arată o cu totul altă realitate decât cea descrisă în discursul public din lunile anterioare.
Datele publicate de Ministerul Finanțelor arată, într-adevăr, o accelerare a cheltuielilor de investiții în 2025, atât din fonduri naționale, cât și din proiecte finanțate din bani europeni, în paralel cu o creștere semnificativă a veniturilor bugetare. Execuția la 11 luni indică venituri totale în creștere cu circa 13% față de perioada similară din 2024 și un deficit mai redus ca pondere în PIB comparativ cu anul precedent.
Întrebări despre rectificări și TVA
Pornind de la aceste cifre, Adrian Câciu afirmă că „în mod normal, așa cum arată datele la 11 luni, deficitul public anual se putea închide la 7% din PIB, așa cum a fost estimat în legea bugetului inițială”. În acest context, el se întreabă „de ce a trebuit ca deficitul să urce la 8,4% pentru final de an” și de ce acest nivel a fost menținut inclusiv la a doua rectificare bugetară din noiembrie.
Fostul ministru leagă această decizie și de majorările de taxe operate în cursul anului, în special de creșterea TVA. „Te întrebi dacă era atât de necesară creșterea de TVA dacă ai, ca țară, un deficit de 6,4% din PIB la 11 luni și programasei 7% în bugetul inițial”, scrie Câciu. „De ce te duci în 8,4% pentru final de an?”, adaugă el.
În execuția bugetară comunicată de Ministerul Finanțelor, creșterea veniturilor din TVA este pusă inclusiv pe seama modificărilor de cote operate în 2025, dar și pe evoluția consumului și pe îmbunătățirea colectării. Guvernul a justificat majorarea plafonului de deficit prin presiunea cheltuielilor sociale și a costurilor cu dobânzile, într-un context economic și geopolitic dificil.
Ratingul de țară și polemica politică
Adrian Câciu ridică și problema ratingului de țară, afirmând că, „deși te lauzi că ai luat măsuri bune de consolidare, agențiile de rating îți mențin, la unison, perspectiva negativă a ratingului de țară”. El amintește că „singura perioadă din ultimii cinci ani când România a avut perspectiva stabilă la toate cele trei agenții de rating a fost 2022–octombrie 2024”.
În finalul postării, fostul ministru face referire la criticile formulate în trecut de Consiliul Fiscal la adresa justificării deficitului prin nivelul ridicat al investițiilor. „Bănuiesc că, acum, când investițiile sunt cu 50% mai mari decât deficitul primar și reprezintă 89% din deficit, Consiliul Fiscal nu ne mai spune că e o «tâmpenie» să motivezi deficitul că faci investiții. Acum e bine, că nu mai conduce PSD guvernul sau Ministerul de Finanțe”, scrie Câciu, cu o notă ironică.
„Concluzia mea este că nu trebuia crescut TVA-ul, iar datele execuției bugetare confirmă ce spun: ajustarea se face pe alte elemente”, își încheie deputatul PSD mesajul.
Comentează