Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe a Ucrainei (BOU Autocefală – PȚU), Mitropolitul Epifanie, vine cu o replică în termeni duri pentru Biserica Ortodoxă Română, după ultimele dialoguri contondente avute în spațiul public între cele două entități. Mitropolitul Epifanie a vorbit în termeni tăioși despre propunerile Patriarhiei Române, de a forma o jurisdicție ortodoxă în Ucraina, calificând acțiunea drept o încălcare a „normelor canonice” și un risc de „etnofiletism”.
Mesajul a fost lansat în raportul de la Sinodul Arhieresc extins al BOU, de pe 14 iulie 2025.
Mesajul care vizează Biserica Ortodoxă Română și enoriașii români din Ucraina
Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe a Ucrainei (BOU Autocefală – PȚU), Mitropolitul Epifanie, al Kievului și al întregii Ucraine la sesiunea extinsă a Sinodului Episcopilor Bisericii Ortodoxe Ucrainene (Biserica Ortodoxă a Ucrainei), 14 iulie, 2025:
„Așa cum pe arena internațională statul nostru apără în mod constant principiul 'nimic despre Ucraina fără Ucraina', la fel trebuie respectat principiul 'nimic despre Ortodoxie în Ucraina fără Biserica Ortodoxă a Ucrainei'. Drumul nostru spre instaurarea autocefaliei a fost lung, dificil, plin de suferință și martiriu. Nimeni, din exterior sau din interior, nu ar trebui să ignore sau să disprețuiască toate acestea.
Printre o serie de alte provocări, ceea ce s-a spus până acum, în special, se referă la încercările de a forma o jurisdicție ecleziastică românească în Ucraina fără consimțământul Bisericii Ortodoxe a Ucrainei, ceea ce reprezintă o încălcare directă a principiilor canonice și intră sub condamnarea etnofiletismului de către Marele Sinod de la Constantinopol din 1872. Subliniem încă o dată principiile care au fost atestate în repetate rânduri în deciziile noastre anterioare: Biserica Ortodoxă a Ucrainei este gata și dispusă să acorde etnicilor români din Ucraina în jurisdicția sa aceleași drepturi de autoguvernare ecleziastică pe care le au ucrainenii în Biserica Ortodoxă Română. Încercările de a forma un fel de jurisdicție fără a ține cont de regulile și normele canonice ale Tomosului Autocefaliei nu vor aduce bine românilor ucraineni, ci doar vor adânci problemele și diviziunile. Dacă chiar și pe teritoriul Moldovei, unde nu există diviziune lingvistică și etnică, în ciuda tuturor eforturilor Patriarhiei Române din ultimele trei decenii, există încă o diviziune bisericească profundă, atunci această provocare este cu atât mai urgentă pentru Ucraina.
Noi, ca Biserică, am depus în repetate rânduri mărturie oficială în scris reprezentanților Patriarhiei Române cu privire la poziția noastră. Prin urmare, așteptăm pași constructivi din partea lor pentru a stabili un dialog și a dezvolta un model acceptabil atât pentru Bisericile Locale, cât și pentru cel canonic corect de îngrijire spirituală pentru nevoile românilor din Ucraina”, se arată în mesaj.
Ce a solicitat Biserica Ortodoxă Română?
Ambasadorul Ucrainei la Bucureşti, Ihor Prokopchuk, a punctat recent importanţa deosebită a chestiunii recunoaşterii depline a Bisericii Ortodoxe a Ucrainei de către Biserica Ortodoxă Română.
„Subliniez importanţa primară a chestiunii recunoaşterii depline a Bisericii Ortodoxe a Ucrainei de către Biserica Ortodoxă Română”, a declarat Ihor Prokopchuk, într-o conferinţă de presă, arătând că acest lucru ar „întări relaţiile şi încrederea dintre popoarele din ţările noastre”.
Însă Biserica Ortodoxă Română a explicat cu date istorice, în exclusivitate pentru STIRIPESURSE.RO, de ce chestiunea este atât de complicată.
Patriarhia Română a subliniat atitudinea ostilă avută de statul ucrainean față de credincioșii români din Ucraina, prin nerespectarea dreptruilor cu privire practicarea credinței, în totală contradicție cu atitudinea statului român față de enoriașii ucraineni din România.
„Privitor la situația bisericească din Ucraina, punctul de vedere al Bisericii Ortodoxe Române rămâne cel formulat de Sfântul Sinod în ședința sa de lucru desfășurată în ziua de 21 februarie 2019, respectiv:
1. „Timp de aproape 30 de ani nu a fost rezolvată problema schismei din Ucraina și nici nu s-a făcut apel la o mediere pan-ortodoxă, așa cum s-a procedat în cazul schismei din Bulgaria”, a explicat Patriarhia Română, în exclusivitate pentru STIRIPESURSE.RO.
„Constatându-se acest impas în rezolvarea situației, Patriarhia Ecumenică a acordat Tomosul de autocefalie ierarhilor, clericilor și credincioșilor care se aflau în schismă cu Biserica Ortodoxă Rusă și cu întreaga Ortodoxie, însă acest tomos a fost acceptat doar de către ortodocșii ucraineni care nu se aflau în comuniune cu Patriarhia Moscovei.
Prin urmare, problema unității ecleziale în Ucraina nu este în prezent rezolvată deplin, și pentru că aici există o mare populație de etnie rusă, care păstrează legătura directă cu Patriarhia Moscovei.
Privitor la această situație bisericească tensionată din Ucraina, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române reiterează punctul de vedere exprimat anterior în cadrul ședințelor sale din 24 mai 2018 și din 25 octombrie 2018. S-a recomandat atunci ca Patriarhia Ecumenică şi Patriarhia Moscovei să identifice, prin dialog, o soluție a diferendului bisericesc amintit, prin păstrarea unității de credință, respectarea libertății administrativ-pastorale a clerului şi credincioșilor din această țară (inclusiv dreptul la autocefalie) și restabilirea comuniunii euharistice.
În caz de nereușită a dialogului bilateral, este necesară convocarea unei sinaxe a tuturor întâistătătorilor Bisericilor Ortodoxe pentru rezolvarea problemei existente.
Pentru o decizie concretă şi corectă a Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, la o viitoare ședință a Sfântului Sinod se va ține seama cu prioritate de faptul că în Ucraina există 127 de parohii ortodoxe românești, în special în zona Bucovinei de Nord, aflate în jurisdicția Bisericii Ortodoxe din Ucraina – Patriarhia Moscovei.
Este necesară o consultare reală a acestor ortodocși români, care sunt preocupați de păstrarea identității lor etnice şi lingvistice.
În acest sens, este necesară obținerea de garanții scrise din partea autorităților bisericești şi ale statului ucrainean că identitatea etnică şi lingvistică a românilor va fi respectată, precum şi că acești ortodocși români vor avea posibilitatea de a se organiza într-un Vicariat Ortodox Român şi a cultiva legături spirituale cu Patriarhia Română, spre a fi sprijiniți prin trimiterea de cărți de cult şi de teologie în limba lor maternă, adică limba română.
În România, funcționează deja un Vicariat Ortodox Ucrainean, începând cu anul 1990””, se mai arată în răspuns.
Biserica Ortodoxă Română, despre situația românilor din Ucraina
„Urmare consultărilor cu clericii și mirenii ortodocșii români din Ucraina, majoritatea acestora resping cu fermitate, chiar cu spaimă, o eventuală trecere a lor în jurisdicția Bisericii Ortodoxe a Ucrainei.
Ortodocșii români din Ucraina consideră că recunoașterea de către Biserica Ortodoxă Română a acestei Biserici ar duce automat la un asediu mai puternic din partea autorităților ucrainene pentru a-i forța să treacă sub jurisdicția mitropolitului Epifanie.
Pe de altă parte, Statul ucrainean nu respectă propriile sale legi, refuzând recunoașterea Asociației Religioase (Administrația) Biserica Ortodoxă Română din Ucraina care îndeplinește toate criteriile legale prevăzute de legislația ucraineană în vigoare. Mai mult, promisiunile autorităților ucrainene de a garanta oficierea slujbelor în limba română par lipsite de credibilitate, mai ales în contextul în care aceleași autorități se laudă cu oficierea primei slujbe în limba ucraineană într-o biserică din Cernăuți preluată abuziv, pe frontispiciul căreia este scris în limba română, cu caractere chirilice: „Unul în trei ipostasuri – Dumnezeu”. Această situație ridică serioase semne de întrebare cu privire la sinceritatea și buna credință a demersurilor lor”, a mai explicat Biserica Ortodoxă Română.
Oana Ţoiu, despre problema comunităţii române din Ucraina şi tensiunile dintre Biserici: Am avut o şedinţă cu echipa din MAE, cum putem facilita dialogul între biserici şi cum ne asigurăm că instituţiile din Ucraina înţeleg specificul minorităţii
Ministrul Afacerilor Externe a declarat, miercuri, despre problema comunităţii române din Ucraina şi tensiunile dintre Biserici că a avut o şedinţă cu echipa din MAE, cum pot facilita dialogul între biserici şi cum se asigură că instituţiile din Ucraina înţeleg specificul minorităţii, relatează News.ro.
” Pentru noi a fost o veste bună anunţul pe care l-au făcut preşedintele Donald Trump şi Mark Rutte, pentru că orice înseamnă o creştere a siguranţei în Ucraina, înseamnă o creştere a siguranţei pe teritoriul României. Şi sistemul de apărare antierian s-a dovedit a fi extrem de util pentru ucraineni, chiar şi în regiunile unde noi avem reprezentanţii minorităţii români, de exemplu în Cernăuţi, unde au fost recent bombardamente”, a spus ministrul de Externe, la Antena 1, despre decizia SUA de a ajuta Ucraina cu sisteme de apărare antiaeriene.
Despre comunitatea de români din Ucraina şi problemele care există acolo, inclusiv la Biserica ortodoxă, Ţoiu a menţionat că a adresat acest subiect în întâlnirea bilaterală pe care a avut-o cu reprezentanţii guvernului ucrainean, în conferinţa pentru reconstrucţia Ucrainei de la Roma, pentru a se asigura că nevoile comunităţii noastre sunt ştiute, înţelese şi respectate. ”Practic, în acest moment, Ucraina a luat decizia pe care noi o considerăm corectă, de a cere bisericilor ortodoxe să iasă de sub tutela Moscovei. Acesta e un pas bun. De aici încolo, opiniile se despart, pentru că există câţiva preoţi care au cerut, practic, să poată să lucreze îndeaproape cu Biserica Ortodoxă Română, nu cu cea reprezentată în Kiev. Şi aici, în continuare, mediem asta, pentru că sunt diferenţe inclusiv în felul în care se raportează bisericile”, a explicat ea.
Oana Ţoiu a menţionat că Biserica Ortodoxă Română, în acest moment, nu recunoaşte autocefalia.
”Am avut chiar astăzi o şedinţă cu directorii şi echipa din Ministerul Afacerilor Externe să vedem cum putem facilita dialogul între biserici pe de-o parte, pe de altă parte, cum ne asigurăm că instituţiile din Ucraina înţeleg specificul minorităţii”, a mai declarat ea, arătând că nici opiniile nu sunt unitare în interiorul comunităţii. ”De aceea poziţia noastră este ca fiecare comunitate să poată să îşi aleagă calea şi noi să sprijinim, la nivel instituţional. Asta, sigur, este decizia bisericilor şi de aceea, inclusiv acest dialog ar putea fi deblocat în viitor. Căutăm soluţii, pe partea asta, atât cât ţine de noi”, a subliniat Oana Ţoiu.
Comentează