Avocatul Adrian Toni Neacșu avertizează, într-o postare pe Facebook, că o eventuală amânare a deciziei Curții Constituționale pe legea pensiilor magistraților ar face imposibilă intrarea în vigoare a actului normativ la 1 octombrie. El susține că acest lucru este „fizic imposibil”, întrucât legea ar trebui promulgată și publicată în Monitorul Oficial cu trei zile înainte, adică pe 28 septembrie, termen care nu ar mai putea fi respectat în scenariul amânării.
Potrivit lui Neacșu, „neintrarea virtuală” în vigoare la 1 octombrie ar antrena automat retrimiterea legii în Parlament pentru reconfigurarea tuturor termenelor. În această logică, inclusiv eșalonarea creșterii vârstei de pensionare ar trebui rescrisă, pentru a fi corelată cu un nou calendar normativ.
„Singurul lucru constituțional”: vârsta de 65 de ani și vechimile aferente
În aceeași analiză, avocatul apreciază că elementul cu adevărat constituțional din arhitectura legii îl reprezintă majorarea vârstei de pensionare la 65 de ani. Din această modificare decurg, în opinia sa, și ajustările de vechime minimă: 35 de ani în muncă și 25 de ani în profesie pentru a putea ieși la pensie.
Restul prevederilor ar fi, susține el, redactate astfel încât să încalce „fiecare în parte” numeroase decizii anterioare ale CCR, hotărâri ale CJUE și recomandări europene, inclusiv din PNRR. Neacșu sugerează că această construcție legislativă face extrem de dificilă trecerea testului de constituționalitate, mai ales dacă judecătorii constituționali vor examina cu strictețe tehnica de legiferare.
Avizul negativ al Consiliului Legislativ, „semnalul roșu” ignorat
Avocatul invocă, de asemenea, avizul negativ al Consiliului Legislativ, întins pe aproximativ 40 de pagini, ca pe un „rechizitoriu” privind neconstituționalitatea și slăbiciunile de tehnică legislativă. În această cheie, el notează că ar fi greu de presupus că Guvernul ar fi cu adevărat surprins de un eventual eșec la CCR, dincolo de retorica politică.
Neacșu afirmă că aproape nu există legi în vigoare care să fi trecut cu un astfel de aviz negativ, ceea ce ar transforma cazul de față într-o excepție notabilă dacă ar rămâne neschimbat. Argumentul său este că traseul firesc, în lipsa unei decizii imediate a Curții, ar fi întoarcerea în Parlament pentru reparațiile de rigoare.
Ce înseamnă o amânare pentru magistrați și pentru Guvern
În termenii propuși de avocat, o amânare a deciziei CCR ar produce efecte în lanț: blocarea termenului de 1 octombrie, repornirea procedurii parlamentare și reașezarea întregului grafic de intrare în vigoare. Pentru magistrații aflați aproape de pensionare, aceasta ar echivala cu prelungirea incertitudinii privind condițiile de ieșire din sistem și modul în care se vor aplica noile reguli.
Pentru Executiv, mesajul este că o eventuală întoarcere în Legislativ ar obliga la reconfigurarea calendarului și, posibil, a unor soluții de fond care au stârnit controverse. În interpretarea lui Neacșu, surpriza politică ar fi mai degrabă de fațadă, în condițiile în care semnalele tehnice – de la jurisprudența constituțională la avizul Consiliului Legislativ – au fost deja la vedere.
Comentează