Ungaria votează duminică într-un scrutin parlamentar considerat decisiv atât pentru viitorul țării, cât și pentru echilibrul politic din Europa. Premierul Viktor Orban, aflat la putere din 2010 și susținut în mod unic atât de președintele american Donald Trump, cât și de Kremlin, se confruntă cu cele mai strânse alegeri din ultimii 16 ani, în timp ce liderul opoziției, Péter Magyar, este creditat de sondaje cu prima șansă, conform news.ro.
Potrivit POLITICO, mulți lideri europeni speră că o eventuală victorie a lui Magyar ar putea reseta relațiile tensionate dintre Budapesta, Bruxelles și Kiev. Totuși, candidatul partidului Tisza nu oferă semnale clare că ar fi alternativa pro-Ucraina pe care o așteaptă unii oficiali europeni.
Reuters notează, la rândul său, că miza este uriașă. Pentru mulți unguri, votul de duminică va decide dacă țara își consolidează locul în Europa sau continuă deriva iliberală asociată cu guvernarea lui Orban.
Bruxelles-ul speră la schimbare, dar se pregătește pentru continuitate
Péter Magyar, favorit în mai multe sondaje, s-a angajat să combată corupția, să deblocheze fondurile europene înghețate și să reformeze economia și sistemul de sănătate. În același timp însă, pe tema Ucrainei, pozițiile sale au rămas prudente, uneori apropiate de cele ale lui Orban.
El s-a opus accelerării aderării Ucrainei la UE, a respins trimiterea de arme către Kiev și a sugerat că aderarea Ucrainei ar trebui supusă unui referendum. Partidul său, Tisza, a votat și împotriva împrumutului european de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina în Parlamentul European.
„Nimeni nu vrea un guvern pro-ucrainean”, a declarat el pe 28 martie.
Când președintele ucrainean Volodimir Zelenski s-a ciocnit public cu Viktor Orban pe tema împrumutului pentru Ucraina, Magyar a luat partea premierului ungar: „Niciun lider străin nu poate ameninţa vreun maghiar”.
Această ambiguitate provoacă neliniște la Bruxelles. „Îl transformă într-o cutie neagră”, a declarat eurodeputata Verzilor Tineke Strik, raportoarea Parlamentului European pentru Ungaria, la un eveniment organizat la Budapesta. „Ce ar considera prioritar dacă ar câştiga alegerile? De fapt, asta este şi pentru UE o mică enigmă”, a spus ea.
Vot istoric pentru viitorul Ungariei
Alegerile de duminică sunt urmărite atent nu doar la Bruxelles, ci și la Washington și Moscova. Ungaria este membră UE și NATO, dar în ultimii ani a întreținut relații apropiate cu Rusia și a avut repetate conflicte cu instituțiile europene.
„Acesta este unul dintre cele mai importante scrutinuri din Europa şi pentru Europa din ultimii mulţi ani”, a declarat Gregoire Roos, directorul programelor pentru Europa, Rusia şi Eurasia la Chatham House.
„La Moscova, Ungaria a fost percepută ca un interlocutor preţios şi disturbator în cadrul UE - menţinând legături energetice şi adoptând, de departe, cel mai dur ton faţă de Ucraina decât orice altă ţară din UE. În Statele Unite, Ungaria a atras atenţia ca un laborator al politicii suveraniste”, explică Roos.
Sprijinul pentru Orban a venit inclusiv din partea administrației Trump. În această săptămână, vicepreședintele american JD Vance a criticat ceea ce a numit „ruşinoasa” interferenţă a UE în alegeri. De cealaltă parte, Kremlinul a transmis și el un mesaj clar. „Multe forţe din Europa, multe forţe de la Bruxelles nu ar dori ca Orban să câştige din nou alegerile”, a declarat miercuri purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.
Orban mizează pe „pace”, Magyar pe schimbare de regim
Viktor Orban a prezentat scrutinul ca pe o alegere clară între „război sau pace”, susținând că adversarii săi ar împinge Ungaria în conflictul din Ucraina. Liderul Fidesz afirmă că vrea să reformeze Uniunea Europeană din interior, nu să o părăsească.
„Aceste alegeri sunt despre viitorul Ungariei. Alegerea este clară: dependenţă şi declin sau suveranitate, putere şi pace”, a declarat Orban marţi.
În tabăra opusă, Péter Magyar încearcă să capitalizeze nemulțumirea publică legată de stagnarea economică, costul ridicat al vieții și îmbogățirea cercurilor apropiate guvernului. El se prezintă ca liderul unei rupturi politice majore.
„În doar câteva zile vom asista la o schimbare de regim”, a declarat Magyar miercuri, la un miting în oraşul Baja, promiţând să elimine diviziunile politice dintre maghiari.
„Aceasta este o ultimă şansă de a împiedica ţara noastră să devină un stat marionetă al Rusiei... Să nu permitem partidului Fidesz să scoată Ungaria din UE”, a îndemnat el.
Nici Moscova, nici Kiev: dosarul care apasă campania
Una dintre cele mai sensibile teme ale campaniei rămâne relația cu Ucraina. Dacă Orban s-a apropiat constant de Rusia și a blocat în repetate rânduri inițiativele UE de sprijin pentru Kiev, nici Magyar nu a mers pe o linie clar pro-ucraineană.
Sentimentul anti-ucrainean este puternic în Ungaria. Potrivit unui sondaj realizat în toamna lui 2025 de think tank-ul Policy Solutions, jumătate dintre maghiari consideră Ucraina periculoasă pentru Ungaria, 64% se opun aderării Ucrainei la UE, iar 74% cred că guvernul ungar nu ar trebui să trimită ajutor financiar la Kiev.
„Péter Magyar nu are cu adevărat o marjă mare de manevră în ceea ce priveşte Ucraina”, a declarat András Biró-Nagy, directorul Policy Solutions. „În privinţa Ucrainei, nu a existat o naraţiune concurentă. Magyar încearcă să evite problema deoarece consideră că este o cauză pierdută; nu poate schimba situaţia”, explică expertul.
Ministrul ungar pentru afaceri europene, János Bóka, a descris și el ostilitatea publică față de Ucraina în termeni direcți: „Este o preocupare istorică. Maghiarilor nu le plac ucrainenii. Nu le plac nici ruşii, dar pe ucraineni nu îi plac mai mult decât pe ruşi”.
„Avem o experienţă istorică cu ucrainenii în ceea ce priveşte crima organizată, corupţia şi violenţa. Şi avem experienţe neplăcute recente şi mai puţin recente în ceea ce priveşte conflictul dintre etnicii maghiari şi ucraineni din Transcarpatia”, a spus el.
Acuzații de propagandă și dezinformare în ultimele zile de campanie
Finalul campaniei a fost marcat și de acuzații privind o amplă operațiune de propagandă și manipulare online în favoarea lui Orban. Potrivit unui studiu realizat de firma Vox Harbor și citat de Reuters, operatori online sofisticați au răspândit pe Telegram valuri coordonate de mesaje menite să inducă teamă privind ce s-ar întâmpla dacă Viktor Orban ar pierde alegerile.
Studiul arată că o parte semnificativă a conținutului pro-Orban distribuit prin Telegram provine de la creatori ruși sau afiliați Rusiei. Cercetătorii au analizat peste 628.000 de mesaje publicate de peste 30.000 de grupuri până la 7 aprilie.
Peter Kreko, directorul think tank-ului Political Capital, a declarat că teme similare au fost identificate și pe TikTok și Facebook. „Naraţiunile sunt absolut identice. De asemenea, am constatat destul de multe acţiuni coordonate, atât pe TikTok, cât şi pe Facebook... Am constatat că, în multe cazuri, pare să fie vorba de conţinut rusesc care este pur şi simplu tradus”.
Nici Kremlinul, nici purtătorul de cuvânt al guvernului ungar, Zoltan Kovacs, nu au comentat imediat concluziile. Telegram a transmis că este o platformă neutră din punct de vedere politic, care susține libertatea de exprimare pașnică.
Cum se votează și ce urmează după scrutin
Alegătorii ungari aleg 199 de membri ai parlamentului: 106 în circumscripții uninominale și 93 de pe liste naționale ale partidelor și minorităților etnice. Pragul de intrare în parlament este de 5%.
Secțiile de vot se deschid duminică la ora locală 6:00 și se închid la ora 19:00. Rezultatele ar trebui să fie clare până târziu în noapte.
După alegeri, președintele Tamas Sulyok va convoca noul parlament în termen de 30 de zile. Premierul va fi ales de parlament cu majoritate simplă, la propunerea șefului statului.
Printre scenariile posibile prezentate de Political Capital se numără o majoritate constituțională pentru Fidesz, o majoritate largă sau restrânsă pentru Tisza ori chiar un blocaj parlamentar în care partidul de extremă dreapta Mi Hazank ar putea deveni arbitru.
Un vot care poate schimba Ungaria, dar nu neapărat și linia față de Ucraina
Dacă Orban pierde, investitorii și oficialii europeni speră într-o relansare a economiei și într-o relație mai puțin conflictuală între Budapesta și Bruxelles. „Sfârşitul regimului Orban ar oferi un impuls major economiei maghiare”, a declarat Holger Schmieding, economistul-şef al Berenberg. „Ar elimina un obstacol cheie în calea unei cooperări europene mai strânse şi ar deschide calea către sancţiuni mai dure împotriva Rusiei”, arată el.
Totuși, chiar dacă Tisza ar ajunge la putere, multe semne de întrebare rămân. Bruxelles-ul vede în Péter Magyar o posibilă schimbare de stil și de ton, dar nu este sigur că va obține și schimbarea de fond pe care o așteaptă în raport cu Ucraina, Rusia și marile dosare europene.
Comentează