Bienala de Scenografie Bucureşti (BSB) pregăteşte lansarea oficială a ediţiei din 2026, tema anunţată miercuri, în cadrul unei conferinţe de presă susţinute la sediul UNITER, fiind W.O.R.K. (Women. Oppression. Resistance. Knowledge), potrivit Agerpres.
Adrian Damian, preşedintele OISTAT (Organizaţia Internaţională a Scenografilor, Arhitecţilor de Teatru şi Tehnicienilor) şi unul dintre organizatorii bienalei, a anunţat că pe 12 ianuarie se vor deschide înscrierile.
"Aceste call-uri se vor deschide pe 12 ianuarie. Vor fi deschise până pe 1 martie, iar pe data de 27 martie, de Ziua Internaţională a Teatrului, vom anunţa artiştii selectaţi, talk-urile, conferinţele selectate şi workshop-urile pe care le-am selectat. Selecţiile vor fi făcute de jurii internaţionale pentru că vor fi la rândul lor făcute pe nişte secţiuni", a precizat Adrian Damian.
El a explicat că ediţia din 2026 a Bienalei de Scenografie Bucureşti, care va avea loc în perioada 26 iunie - 5 iulie, este construită pe patru piloni principali, ce structurează atât conţinutul expoziţional, cât şi activităţile educaţionale, colaborative şi reflexive ale bienalei.
Cei patru piloni ai Bienalei sunt:
- Expoziţional - reuneşte expoziţia centrală curatoriată de Irina Moscu şi secţiunile dedicate profesioniştilor, artiştilor emergenţi, universităţilor internaţionale, teatrului pentru copii şi ariilor tehnice ale scenografiei;
- Educaţional - include workshop-uri, masterclass-uri, întâlniri de tip portfolio review şi programe pentru copii, transformând bienala într-un spaţiu de învăţare şi dezvoltare;
- Colaborativ - activează comunitatea prin proiecte participative, programe pentru tineret şi evenimente de networking reunite sub BSB Events;
- Reflexiv - propune contexte de dialog şi arhivare: BSB Talks, ceremonii Doctor Honoris Causa, publicaţii şi platforme digitale reunite în BSB Hub.
Damian a precizat că locul ales pentru desfăşurarea Bienalei de Scenografie Bucureşti 2026 va fi Uzina Electrică Filaret.
"Despre locaţia în care vom face Bienala, pentru că suntem într-o discuţie în care nu avem un contract semnat, suntem într-o discuţie avansată, sunt convins că vom face bienala în acest spaţiu - Uzina Electrică Filaret, un spaţiu pe care mulţi îl visăm, mulţi îl dorim, mulţi considerăm că este spaţiul ideal şi un exemplu care ar putea să devină un exemplu fantastic de reconversie urbană şi de transformare a unor spaţii industriale în spaţii culturale. E o clădire de patrimoniu care are 2.000 de metri pătraţi, 120 de metri lungime, 16 metri lăţime, 14 metri înălţime, este absolut fabulos, iar pe lângă spaţiul principal mai are o serie de anexe, nişte spaţii mai mici care sunt ideale pentru spaţii de conferinţe, pentru spaţii de workshop-uri sau pentru alte tipuri de activităţi care necesită un tip de intimitate", a explicat el.
Spaţiul are şi o curte exterioară de 3.600 de metri pătraţi, unde organizatorii intenţionează să amplaseze o scenă exterioară.
În cadrul conferinţei de presă, ministrul Culturii, Andras Demeter, a afirmat că, deşi perioada economică este una dificilă, va face tot ce poate pentru a sprijini organizatorii în desfăşurarea Bienalei.
"Este că e de datoria noastră să redescoperim nişte elemente din trecut ale căror continuitate este cumva obligaţia noastră, a celor din prezent, pentru că aceste întâlniri ale acestei componente vitale din zona teatrului şi a artelor spectacolului. (...) Traversăm o perioadă financiară, economică vorbind, mai dificilă. Nu o să ne fie uşor, dar asta nu înseamnă că trebuie să renunţăm şi cred că scopul acestei întâlniri de astăzi, primordial, este acela de a anunţa, practic, nişte termene, nişte deadline-uri tocmai ca să poată avea loc ediţia viitoare în condiţii de siguranţă în mijlocul nesiguranţei pe care o traversăm. Deci, eu cred că această idee, în acest moment, este o mică busolă care ne ajută să fixăm un punct. Da, nu ştim cum va arăta legea bugetului la anul, nu ştim care vor fi constrângerile. (...) Vă felicit pentru iniţiativă şi vă spun că puteţi conta pe mine, în sensul în care voi încerca să nu fiu o frână, să nu stric apele. Dar deja e un lucru bun că voi încerca să nu fiu o frână", a spus ministrul Culturii.
Potrivit organizatorilor, tema ediţiei de anul viitor "deschide un spaţiu de reflecţie asupra modului în care artele spectacolului şi scenografia participă la discursul global despre egalitate, vizibilitate, memorie culturală şi dinamica puterii. Vor fi prezentate reperele conceptuale ale temei, motivaţiile curatoriale şi relevanţa acesteia în contextul societăţii contemporane, al designului de scenă şi al cercetării vizuale".
Directorul artistic al Bienalei, Irina Moscu, a subliniat că "W.O.R.K. nu este doar o temă, ci un apel colectiv".
"Este o declaraţie că scena devine un spaţiu deschis tuturor vocilor şi perspectivelor care au fost prea mult timp invizibile. Bienala 2026 propune scenografia ca act de rezistenţă şi de reconfigurare a relaţiilor de putere. Nu este doar o privire retrospectivă, ci o invitaţie de a construi împreună un viitor cultural în care echitatea, creativitatea şi solidaritatea devin normă, nu excepţie. Această structură transformă acronimul W.O.R.K. într-o hartă curatorială, iar expoziţia într-un parcurs clar: de la vizibilizare, la conştientizarea opresiunii, la acte de rezistenţă şi, în final, la producerea de cunoaştere pentru generaţiile următoare", a afirmat Irina Moscu.
Preşedintele UNITER, scenograful Dragoş Buhagiar, a apreciat că tema ediţiei este una interesantă, subliniind rolul artei ca formă de rezistenţă.
"Tema lansată de voi mi se pare interesantă. (...) Ce propun eu este să fim atenţi la conţinut, să nu ne îndepărtăm de teatru. Eu am tot timpul vina asta: nu-mi vine să expun pentru că mi se pare că trădez ceva. (...) Eu nu sunt eurosceptic, sunt scenosceptic, în sensul în care cred cu tărie că trebuie să găseşti o formulă. (...) Arta este, pe de o parte, o formă de rezistenţă; pe de altă parte, trebuie să ne întoarcem la primele teme - cred că începutul, provocat de Liviu Ciulei, avea o cu totul altă dimensiune. Cu siguranţă, ceea ce facem împreună şi înţelegem că se va întâmpla se înscrie în acest sens. Meseria noastră este strâns legată de oraş şi de comunitate", a afirmat Dragoş Buhagiar.
Comentează