Acordurile comerciale au un impact pozitiv asupra sectoarelor agroalimentare

Agenda comercială a UE ar urma să aibă un impact global pozitiv asupra economiei şi a sectorului agroalimentar din UE, conform unui nou studiu publicat marţi de Comisia Europeană, se arată într-un comunicat de presă al Executivului comunitar, otează agerpres.

S-a preconizat că acordurile comerciale vor conduce la o creştere substanţială a exporturilor UE de produse agroalimentare, creşteri mai limitate ale importurilor, ceea ce va crea în ansamblu o balanţă comercială pozitivă. Studiul confirmă, de asemenea, că abordarea UE de a limita volumul de importuri cu taxe vamale mai mici (prin intermediul contingentelor tarifare) este cea mai bună abordare în vederea protejării anumitor sectoare agroalimentare vulnerabile din UE.

Studiul realizat de Centrul Comun de Cercetare al Comisiei (JRC) vizează efectele cumulative a 12 acorduri comerciale asupra sectorului agroalimentar până în 2030, reprezentând o actualizare a unui studiu din 2016. Studiul reprezintă un exerciţiu teoretic de modelare şi include rezultatele schimburilor comerciale pentru sectorul agricol în ansamblu şi impacturile sectoriale asupra comerţului, preţurilor de producţie şi volumelor producţiei.

"UE a susţinut întotdeauna un comerţ deschis şi echitabil, ceea ce a adus beneficii enorme economiei noastre, inclusiv producătorilor agricoli. Acest studiu arată că am reuşit să găsim echilibrul corect între oferirea mai multor oportunităţi de export agricultorilor din UE, protejându-i în acelaşi timp de potenţialele efecte dăunătoare ale creşterii importurilor. Sprijinirea sectorului agroalimentar al UE va continua să fie un element-cheie al politicii comerciale a UE, fie că este vorba de deschiderea pieţei, de protejarea produselor alimentare tradiţionale ale UE sau de oferirea unei protecţii împotriva dumpingului sau a altor forme de comerţ inechitabil", a declarat vicepreşedintele executiv responsabil cu comerţul, Valdis Dombrovskis.

La rândul său, comisarul pentru agricultură, Janusz Wojciechowski, a subliniat:"Succesul comerţului cu produse agricole al UE reflectă competitivitatea sectorului nostru. Reformele politicii agricole comune au contribuit în mare măsură la acest lucru, fiind susţinute de o reputaţie globală a produselor UE ca fiind sigure, nutritive, de înaltă calitate şi obţinute în mod durabil. Acest studiu, care oferă rezultate mai favorabile decât în 2016, confirmă faptul că agenda noastră ambiţioasă în domeniul comerţului ajută agricultorii şi producătorii de alimente din UE să profite pe deplin de oportunităţile din străinătate, asigurând, în acelaşi timp, menţinerea unor garanţii suficiente pentru sectoarele cele mai sensibile."

Studiul vizează acordurile de liber schimb (ALS) recent încheiate sau puse în aplicare de UE, precum şi acordurile comerciale prevăzute pe agenda UE. Acesta include două scenarii, un scenariu "ambiţios" (liberalizarea totală a 98,5% din totalitatea produselor şi o reducere tarifară parţială de 50% pentru restul produselor) şi un scenariu mai "conservator" (liberalizarea totală a 97% din totalitatea produselor şi o reducere tarifară de 25% pentru celelalte). În plus, incluse în scenarii, cele cinci acorduri de liber schimb încheiate sunt modelate pe baza rezultatului negociat. Rezultatele ambelor scenarii sunt comparate cu un scenariu de referinţă ("business as usual") din anul 2030. Efectele asupra mediului şi climei, inclusiv iniţiativele legate de Pactul verde, nu intră în domeniul de aplicare al studiului de astăzi. Evaluările impactului asupra dezvoltării durabile elaborate în sprijinul negocierilor comerciale furnizează deja Comisiei o analiză mai aprofundată a potenţialelor efecte economice, sociale, asupra drepturilor omului şi asupra mediului.

Pe parcursul întregului studiu, concluziile se referă la anul 2030, pe baza diferitelor scenarii elaborate în raport cu scenariul de referinţă ("business as usual").

În ambele scenarii, rezultatele arată un impact pozitiv asupra balanţei comerciale a UE în ceea ce priveşte comerţul agroalimentar până în 2030. În timp ce partenerii comerciali ai UE obţin acces pe piaţa UE, exporturile UE cresc, de asemenea, într-o manieră semnificativă. Exporturile de produse agroalimentare ale UE către cei 12 parteneri din cadrul ALS-urilor urmează să crească cu 25% (în scenariul conservator) şi cu 29% (în scenariul ambiţios), în timp ce importurile cresc cu 10% (în scenariul conservator) şi cu 13% (în scenariul ambiţios), ambele cazuri fiind în comparaţie cu scenariul de referinţă. Această creştere corespunde unei creşteri a totalului exporturilor agroalimentare ale UE cu 4,7 miliarde de euro (în scenariul conservator) şi cu 5,5 miliarde de euro (în scenariul ambiţios), precum şi unei creşteri a totalului importurilor de produse agroalimentare cu 3,7 miliarde de euro (în scenariul conservator) şi cu 4,7 miliarde de euro (în scenariul ambiţios).

Studiul confirmă faptul că sectorul agricol al UE poate beneficia de pe urma agendei comerciale a UE. O comparaţie între studiul din 2016 şi cel din 2021 privind impactul cumulativ arată eficacitatea contingentelor tarifare în ceea ce priveşte atenuarea impactului asupra sectoarelor noastre sensibile, cum ar fi sectorul cărnii de vită, al orezului sau al zahărului. De fapt, studiul din 2016 a servit deja ca bază pentru strategia adoptată în ceea ce priveşte Mercosur, iar această actualizare poate servi ca bază de date concrete pentru sublinierea importanţei contingentelor tarifare în cadrul negocierilor comerciale în curs. În plus, o viitoare politică agricolă comună ambiţioasă, care să sprijine inovarea, durabilitatea şi competitivitatea sectorului agricol al UE, poate contribui, de asemenea, la reducerea la minimum a oricăror rezultate negative ale negocierilor comerciale, consolidând, în acelaşi timp, rezultatele pozitive..