- Constantin Brâncuşi a construit o vastă operă de o remarcabilă complexitate tematică, fiind unul dintre cei mai cunoscuţi români pe plan mondial, încă din timpul vieţii, a declarat preşedintele Academiei Române, Ioan-Aurel Pop, potrivit Agerpres.
"Constantin Brâncuşi este unul dintre cei mai cunoscuţi români pe plan mondial, încă din timpul vieţii sale. 'Poet al formelor cioplite', Brâncuşi a construit o vastă operă, de o remarcabilă complexitate tematică. După trecerea din viaţa aceasta, faima sa şi a operelor sale nu a încetat să sporească. Chiar şi după zeci de ani, lucrările sale ocupă un loc de cinste printre marile creaţii artistice ale lumii", afirmă istoricul, într-o declaraţie acordată AGERPRES, în memoria marelui sculptor.
Lucrările lui Brâncuşi, în mari muzee ale lumii, din România la Philadelphia şi de la Cleveland la Veneţia, sunt unele dintre cele mai apreciate şi valorizate opere de artă din întreaga lume, subliniază preşedintele Academiei, arătând că acestea sunt, "de departe, cele mai bine vândute creaţii ale vreunui artist român din toate timpurile şi al patrulea în topul celor mai valoroase creaţii din lume, după Giacometti, Modigliani şi Matisse".
Preşedintele Academiei aminteşte că Muzeul de Artă Modernă din Paris adăposteşte atelierul integral al lui Constantin Brâncuşi, în plin centrul Oraşului-Lumină, obiectele prezentate dezvăluind drumul artistic, de la Hobiţa către centrul universului artistic.
"Artistul şi-a lăsat moştenire opera lumii, prin atelierul său de la Paris, dar şi României, prin minunea de la Târgu Jiu. României anilor 1950 nu avea cum să o lase, fiindcă îşi ştia ţara de atunci în captivitate comunistă rusească (sovietică). În România, Constantin Brâncuşi a fost 'redescoperit' şi recunoscut drept geniu naţional după 1964, atunci când a început o anumită deschidere spre valorile noastre tradiţionale. În consecinţă, ansamblul monumental de la Târgu Jiu cu monumentele cunoscute - Coloana fără sfârşit, Masa Tăcerii şi Poarta Sărutului - a putut fi amenajat şi îngrijit, după ce fusese lăsat în paragină un sfert de veac. În 1990, a fost ales membru post-mortem al Academiei Române", arată Ioan-Aurel Pop.
Academia Română organizează în acest an închinat marelui artist o serie de manifestări. Prima s-a referit la ecorşeele lui Brâncuşi făcute de artist în tinereţe, împreună cu profesorul Dimitrie Gerota, membru corespondent al Academiei. Următoarea, din 19 februarie, se va referi la Complexul artistic de la Târgu Jiu.
Manifestările vor continua în tot acest an, în colaborare cu importante instituţii de cultură precum Muzeul Naţional de Artă şi Muzeul Naţional al Literaturii Române.
Comentează