Academia Română şi Academia de Ştiinţe a Moldovei solicită Parlamentului României modificarea Legii Academiei Române din anul 2001, în vederea funcţionării optime a instituţiei fondate la Bucureşti în anul 1866, inclusiv pentru posibilitatea creării Filialei Academiei Române la Chişinău.
"Demersul nostru se înscrie într-un proces firesc şi consecvent de apropiere instituţională între cele două academii-surori, proces reafirmat prin Declaraţia comună din 30 decembrie 2025 şi prin Apelul comun din 15 ianuarie 2026, adoptat de Ziua Culturii Naţionale. Aceste documente au subliniat că reîntregirea spirituală, culturală şi ştiinţifică reprezintă fundamentul durabil al oricărei unităţi politice viitoare. În contextul actual, Academia Română are filiale doar în Iaşi, Cluj-Napoca şi Timişoara. Proiectul de lege aflat în dezbaterea Senatului României creează cadrul juridic necesar pentru această iniţiativă. Menţionăm că Academia Ungară de Ştiinţe are o filială la Cluj-Napoca din anul 2007. E singura filială de peste hotare a Ungariei şi funcţionează foarte bine. Considerăm că momentul este unul istoric", se arată în apelul forurilor academice semnat de preşedinţii Ioan-Aurel Pop şi Ion Tighineanu.
Potrivit apelului, Academia Română, fondată în 1866, a avut încă de la început vocaţia unităţii românilor, între membrii fondatori numărându-se şi trei personalităţi din Basarabia. România culturală unificată a precedat România politică. Astăzi, în contextul parcursului european al Republicii Moldova, suntem chemaţi să consolidăm din nou, prin instituţii şi proiecte concrete, unitatea culturală şi ştiinţifică a spaţiului românesc.
Crearea Filialei Academiei Române la Chişinău urmăreşte: accelerarea consolidării comunităţii oamenilor de ştiinţă şi cultură din întregul spaţiu românesc; relansarea şi sistematizarea schimburilor inter-academice, practică consacrată în lumea academică internaţională; organizarea comună de şcoli de vară, conferinţe şi proiecte de anvergură, cu participarea unor personalităţi ştiinţifice de prestigiu internaţional; susţinerea atragerii tinerilor talentaţi către cercetare şi creaţie intelectuală; consolidarea prezenţei spaţiului românesc în organismele internaţionale (Consiliul Ştiinţific Internaţional, Parteneriatul Inter-Academic pentru Ştiinţă, Sănătate şi Politici Publice, Federaţia Europeană a Academiilor de Ştiinţe şi Umanistice - ALLEA ş.a.), care conturează viziuni strategice privind dezvoltarea ştiinţei la scară globală. În spiritul ideii de „Unire prin fapte”, evocată de Preşedinta Republicii Moldova la Conferinţa de Securitate de la München, această filială nu reprezintă un gest simbolic izolat, ci un proiect instituţional concret, orientat spre cooperare efectivă, compatibilizare europeană şi integrare academică reală. În plan simbolic, crearea Filialei Academiei Române la Chişinău reprezintă un pas sigur spre reîntregirea spirituală a Academiei Române, reafirmând legătura organică dintre românii de pe ambele maluri ale Prutului. Este o verigă de legătură instituţională, care pregăteşte temelia unei unităţi durabile, construite prin educaţie, ştiinţă şi cultură.
"Adoptarea acestei modificări legislative nu este un act administrativ, ci unul de responsabilitate istorică şi un semnal de încredere în viitorul comun al românilor în cadrul Uniunii Europene. Vă adresăm, de aceea, rugămintea de a susţine şi adopta, în cel mai scurt timp, modificările necesare Legii Academiei Române, pentru a permite crearea Filialei de la Chişinău. Academia Română rămâne, la 160 de ani de la înfiinţare, cea mai importantă instituţie a ştiinţei, culturii şi creaţiei intelectuale a întregului popor român, a tuturor românilor, oriunde s-ar afla aceştia. De aceea, este firesc ca oamenii de ştiinţă şi de creaţie din Republica Moldova să fie parte a întregului edificiu de consacrare intelectuală şi de cercetare care este Academia Română", se arată în scrisoarea către membrii Parlamentului României.
Comentează