A apărut volumul al doilea al Atlasului lingvistic al dialectului aromân

Volumul al doilea al Atlasului lingvistic al dialectului aromân, avându-i ca autori Nicolae Saramandu şi Manuela Nevaci, a văzut recent lumina tiparului la Editura Academiei Române.

Potrivit unui postări pe pagina de Facebook a Academiei Române, apariţia acestui al doilea volum constituie un important eveniment editorial pentru lingvistica şi pentru cultura română, întrucât atlasul este prima lucrare de amploare consacrată celui mai important dialect românesc vorbit în sudul Dunării - aromâna.

Lucrarea pune în evidenţă graiurile româneşti vorbite în prezent în Grecia, Albania, Republica Macedonia de Nord, Bulgaria.

Atlasul este rodul unor îndelungate cercetări de teren efectuate de specialişti timp de peste patru decenii, începând cu anul 1967, iar sutele de hărţi lingvistice realizate cuprind întreaga arie geografică sud-dunăreană unde se vorbeşte în prezent dialectul aromân.

Lucrarea se bazează pe o reţea de 61 de localităţi (32 în Grecia, 12 în Albania, 9 în Republica Macedonia de Nord, 8 în Bulgaria), în fiecare dintre acestea specialiştii aplicând un chestionar cu 2.543 de întrebări. Folosirea acestei tehnici face, astfel, posibilă compararea materialului dialectal aromânesc cu cel cuprins în atlasele regionale ale dialectului dacoromân, evidenţiind unitatea limbii române vorbite în nordul şi în sudul Dunării, în ţările balcanice.

Volumul al II-lea cuprinde întregul materialul cules pe teren, prezentat pe hărţi lingvistice şi în liste cu material necartografiat şi însoţit de note, pentru întrebările 463 - 896 din chestionar, capitolele: Familia, Casa, Curtea. Spre deosebire de alte atlase, materialul din hărţile lingvistice a fost redat şi în liste care însoţesc hărţile.

Atlasul lingvistic al dialectului aromân constituie un progres important şi în domeniul geografiei lingvistice, dat fiind că permite, pentru prima oară, delimitarea graiurilor aromânei în perspectivă spaţială, fapt care nu rezulta din lucrările anterioare de dialectologie. Astfel, pentru localităţile anchetate autorii prezintă, în capitolul "Date despre localităţi", informaţii privind apartenenţa vorbitorilor dialectului aromân la următoarele grupuri: grămostean, pindean, fărşerot, grabovean, gopeşeanmoloviştean, evidenţiază Academia, citata de Agerpres.

Prof. Nicolae Saramandu este membru corespondent al Academiei Române, iar Manuela Nevaci este cercetător ştiinţific I la Institutul de Lingvistică "Iorgu Iordan - Alexandru Rosetti".