'Watergate-ul grecesc' provoacă îngrijorări în Parlamentul European: 'Chestiunea trebuie să fie investigată complet şi imediat'

Ancheta cu privire la scandalul interceptărilor telefonice din Grecia ar trebui să se încheie înaintea alegerilor naţionale astfel încât ''orice umbră de îndoială să fie eliminată'', a declarat eurodeputata olandeză Sophie in't Veld, pe fondul temerilor la Atena că unii politicieni ale căror telefoane au fost ascultate ar putea fi şantajaţi, transmite miercuri euractiv.com.

Sophie in't Veld face parte din grupul europarlamentar Renew Europe şi este raportor pentru comisia europarlamentară de anchetă privind utilizarea Pegasus şi a programelor de supraveghere echivalente (PEGA). Ea a urmărit atent aşa-numitul scandal 'Watergate grecesc', în care telefoanele unor politicieni, oameni de afaceri şi jurnalişti au fost ascultate de serviciile secrete.

'Aşa cum am indicat deja în proiectul nostru de raport, este vital să fie adusă o claritate completă înaintea alegerilor şi să fie ridicată orice umbră de îndoială. Chestiunea trebuie să fie investigată complet şi imediat. În această privinţă, salut actuala investigaţie efectuată de Autoritatea pentru securitatea comunicaţiilor din Grecia (ADAE) şi de Autoritatea elenă pentru protecţia datelor. PEGA a decis să îi invite în februarie pentru a ne face o actualizare asupra acestui dosar'', a subliniat In't Veld.

Scandalul a zguduit politica din Grecia şi a creat o atmosferă toxică înaintea viitoarelor alegeri naţionale prevăzute pentru vara acestui an.

În urma unei solicitări a principalului lider al opoziţiei elene, Alexis Tsipras, liderul partidului Syriza, Autoritatea pentru securitatea comunicaţiilor din Grecia (ADAE) a confirmat, săptămâna trecută, că ministrul muncii Kostis Chatzidakis, şeful forţelor armate Konstantinos Floros şi alţi trei înalţi responsabili militari fuseseră puşi sub supraveghere de serviciile secrete.

Partidele de opoziţie au făcut presiuni asupra guvernului de la Atena pentru a dezvălui motivele supravegherii. Până acum executivul de la Atena a refuzat să facă acest lucru, invocând motive de securitate naţională. În acelaşi timp, serviciile secrete se află sub controlul premierului conservator Kyriakos Mitsotakis, potrivit unei legi date atunci când acesta şi-a preluat mandatul.

''Consider o diversiune instituţională majoră şi o distrugere a cadrului forţelor armate să pui sub supraveghere liderii apărării, conducerea forţelor armate şi şefii programelor de înarmare sub responsabilitatea prim-ministrului'', a declarat marţi Tsipras într-o conferinţă de presă.

Liderul Syriza a anunţat că de acum încolo partidul său se va abţine de la procedurile legislative din parlament şi i-a cerut premierului Mitsotakis să demisioneze şi să convoace alegeri anticipate în cel mai scurt timp.

Scandalul a izbucnit în vara anului trecut când eurodeputatul şi liderul partidului socialist PASOK, Nikos Androulakis, a descoperit că serviciile secrete îi ascultau telefonul.

Analiştii sugerează că PASOK, care se plasează pe locul trei în sondajele de opinie, după Noua Democraţie şi Syriza, va avea un rol major în viitoarele alegeri în contextul punerii în practică a noii legi electorale.

În turul doi al alegerilor, pentru a putea forma singur un partid va trebui să obţină cel puţin 38% din voturi. Media sondajelor de opinie actuale arată că un guvern de coaliţie va fi inevitabil.

Tensiunile au sporit la începutul acestei săptămâni când purtătoarea de cuvânt a partidului Syriza, Popi Tsapanidou, a spus că premierul grec 'ar putea şti secretele lui Androulakis şi îl poate şantaja'', ceea ce va afecta discuţiile postelectorale pentru formarea unei coaliţii.

PASOK a reacţionat dur, afirmând că este vorba de un nonsens, deşi liderul acestui partid a declarat anterior în acest an că telefonul său fusese ascultat ''întrucât unii vor să ţină ostatic PASOK''.