La Bruxelles, Ungaria lui Viktor Orban nu este singura care conduce discuțiile, i se alătură și Austria. Deși aceste două țări nu sunt de acord pe mai multe subiecte, o singură problemă le unește mai mult decât orice, și pentru o lungă perioadă de timp: sprijinul lor pentru Balcani. Viena și Budapesta fac manevre pentru a accelera intrarea vecinilor lor, toți candidați la intrarea în Uniunea Europeană: Albania, Bosnia-Herțegovina, Kosovo, Macedonia de Nord, Muntenegru și Serbia.
În ajunul Consiliului European, decisiv pentru viitorul regiunii, un summit a reunit, miercuri, 13 decembrie, liderii acestor șase state candidate la Uniune și omologii lor europeni. Pe lângă deschiderea negocierilor de aderare cu Ucraina, cei douăzeci și șapte de șefi de stat și de guvern ai țărilor membre trebuie să decidă dacă autorizează, în anumite condiții, aderarea Bosniei și Herțegovina; dacă vor relua ritmul închiderii capitolelor cu Albania și Muntenegru; și dacă reiau discuțiile înghețate cu Macedonia de Nord. Decizii pe care Austria și Ungaria sunt deosebit de exigente.
La Viena se spune că Balcanii încep odată ce treci de Ring (bulevardul) care înconjoară capitala Austriei. „Aducerea Balcanilor de Vest în Uniunea Europeană este o adevărată obsesie austriacă”, mărturisește un diplomat european, martor la lobby-ul insistent al diplomației austriece în acest domeniu. O politică dusă de la războiul din fosta Iugoslavie și de la intrarea Austriei în UE în 1995 încoace.
„Austria menține relații culturale și istorice puternice în regiune”, își amintește Paul Schmidt, secretarul general al Asociației Austriace pentru Politică Europeană (ÖGfE). Țara, adaugă el, „este unul dintre cei mai mari investitori ai regiunii, iar diplomații săi o consideră o zonă de influență. De fapt, stabilizarea geopolitică a Balcanilor este o prioritate a diplomației vieneze.”
Prioritatea președinției maghiare a UE
Deși sârbii și bosniacii sunt printre cele mai numeroase minorități din Austria, opinia publică rămâne rezervată cu privire la problema extinderii UE către Balcani, potrivit unui sondaj publicat marți de think tank-ul European Council for Foreign Relations (ECFR). Dar Austria, unul dintre cei mai mari investitori din zonă, cu banca Raiffeisen în frunte, guvernul și angajatorii susțin ferm această perspectivă.
La Budapesta, Balcanii vecini sunt la fel de importanți. Atât de mult, încât țara dorește să facă din aceasta prioritatea președinției sale a UE, care începe în iulie 2024. „De la revenirea la putere a lui Viktor Orban în 2010, Ungaria a devenit unul dintre principalii jucători din regiune”, notează cercetătorul Ivana Rankovic, de la Centrul pentru Politica de Securitate din Belgrad. Scopul lui Orban este de a face din Ungaria o putere regională, iar Balcanii sunt un mijloc de a atinge acest obiectiv”. Faptul că Oliver Varhelyi, comisarul maghiar cunoscut ca fiind apropiat de prim-ministrul Orban, este responsabil de politica de vecinătate a Europei nu este o coincidență.
În plus, proximitatea politică strânsă dintre Viktor Orban și președintele Serbiei, Aleksandar Vucic, este adesea subliniată la Bruxelles. Ungaria caută constant să reducă criticile europene la adresa aliatului său din regiune. Cu toate acestea, Orban nu a reușit niciodată să schimbe linia UE, care este aceea de a cere Serbiei o aliniere a politicii sale externe, în special în ceea ce privește Moscova, precum și o reglementare pașnică cu Kosovo, înainte de a spera să devină parte din UE.
Un control mai bun al imigrației ilegale
Deși Ungaria și Austria împărtășesc aceeași dorință de a lega regiunea de zona comunitară, tot cu scopul de a controla mai bine imigrația ilegală, ele nu se coordonează în mod explicit. În această vară, Viena a format un club de șapte țări – „prietenii Balcanilor de Vest” – care reunește Croația, Italia, Slovenia, Slovacia, Cehia și Grecia în jurul Austriei - nu și Ungariei - pentru a susține cauza candidaților balcanici.
Acest bloc de țări își exercită toată greutatea pentru ca cei Douăzeci și șapte să dea undă verde negocierilor de aderare din acest weekend în Bosnia. „Țările balcanice sunt în sala de așteptare a UE de douăzeci de ani, iar Austria asigură că ar trebui să fie cel puțin tratate la fel ca Ucraina. Viena vrea să profite de această dinamică”, își amintește Schmidt de la ÖGfE.
„Unele state balcanice prietene propun chiar să se opună deschiderii negocierilor cu Ucraina dacă UE nu avansează asupra Bosniei”, se îngrijorează un diplomat european, subliniind faptul că Saraievo a depus mult mai puțin efort decât Kievul în anul trecut și nu merită neapărat deschiderea negocierilor. Viena se ferește să recurgă la acest tip de amenințare.
Sursa: Revista Presei Rador Radio România
Comentează