Un atac cu drone s-a petrecut la Moscova, în noaptea de duminică spre luni, potrivit canalelor rusești de Telegram, citate de Ukrainska Pravda. Atacul asupra Moscovei vine fix în timpul summit-ului de la Berlin, acolo unde reprezentanții Ucrainei, SUA și Europei discută condițiile păcii, informează Mediafax.
Ministerul Apărării rus a afirmat, luni dimineață, într-o informare pe Telegram, că 130 de drone au fost doborâte, dintre care 25 deasupra regiunii Moscova.
Situație de criză la Moscova
Expoziile au fost raportate în districtul Istra din Moscova. Aeroporturile Domodedovo și Zhukovsky și-au suspendat temporar operațiunile din cauza atacului cu drone, însă aceste restricții au fost ulterior ridicate.
„Serviciile de urgență lucrează la locul unde au căzut resturile (n.r. - dronelor), a scris primarul Moscovei, Sergei Sobianin, pe rețeaua Telegram.
Atacul asupra Moscovei continuă de duminică seara. Anterior, locuitorii orașului Kashira din regiunea Moscova au precizat că au auzit explozii, dar și răspunsul apărării aeriene.
Zelenski este la Berlin, acolo unde se discută pacea
Preşedintele Volodimir Zelenski s-a oferit să renunţe la aspiraţiile Ucrainei de a adera la alianţa militară NATO, în urma discuţiilor de peste cinci ore purtate duminică la Berlin cu reprezentanţii SUA pentru a pune capăt războiului cu Rusia, negocierile urmând să continue luni, scrie Reuters.
Trimisul lui Trump, Steve Witkoff, a declarat că „s-au înregistrat progrese semnificative” în urma întâlnirii pe care el şi ginerele lui Trump, Jared Kushner, au avut-o cu Zelenski în cadrul ultimelor eforturi de a pune capăt celui mai sângeros conflict din Europa de după al Doilea Război Mondial, deşi nu au fost divulgate detalii complete.
Consilierul lui Zelenski, Dmitro Lîtvin, a declarat că preşedintele va comenta discuţiile luni, după finalizarea acestora. Lîtvîn a spus că oficialii analizează proiectele de documente.
„Discuţiile au durat mai mult de cinci ore şi s-au încheiat astăzi cu un acord de a fi reluate mâine dimineaţă (luni - n.r.)”, a declarat Lîtvîn reporterilor într-o conversaţie pe WhatsApp.
Înaintea discuţiilor, Zelenski a confirmat că se oferă să renunţe la obiectivul Ucrainei de a adera la NATO în schimbul unor garanţii de securitate din partea Occidentului.
Această mişcare marchează o schimbare majoră pentru Ucraina, care a luptat pentru a adera la NATO ca măsură de protecţie împotriva atacurilor ruseşti şi are această aspiraţie inclusă în Constituţia sa. De asemenea, îndeplineşte unul dintre obiectivele de război ale Rusiei, deşi Kievul a rămas până acum ferm în ceea ce priveşte condiţia cedării teritoriului către Moscova.
„Reprezentanţii au purtat discuţii aprofundate cu privire la planul de pace în 20 de puncte, agendele economice şi multe altele. S-au înregistrat progrese semnificative, iar mâine dimineaţă se vor întâlni din nou”, a declarat Witkoff într-o postare pe X.
Discuţiile au fost găzduite de cancelarul german Friedrich Merz, care, potrivit unei surse, a făcut câteva remarci scurte înainte de a lăsa cele două părţi să negocieze.
Alţi lideri europeni sunt aşteptaţi luni în Germania pentru discuţii.
NATO VERSUS GARANŢII DE SECURITATE
„Încă de la început, dorinţa Ucrainei a fost să adere la NATO, acestea fiind garanţii reale de securitate. Unii parteneri din SUA şi Europa nu au susţinut această direcţie”, a răspuns Zelenski la întrebările reporterilor într-o discuţie pe WhatsApp. „Astfel, astăzi, garanţiile bilaterale de securitate între Ucraina şi SUA, garanţii similare articolului 5 din partea SUA şi garanţii de securitate din partea colegilor europeni, precum şi a altor ţări – Canada, Japonia – reprezintă o oportunitate de a preveni o altă invazie rusă”, a arătat Zelenski. „Şi este deja un compromis din partea noastră”, a spus el, adăugând că garanţiile de securitate ar trebui să fie obligatorii din punct de vedere legal.
Ministrul german al apărării, Boris Pistorius, a comentat la ZDF că este un „semn bun” faptul că Trump şi-a trimis emisarii la Berlin, răspunzând astfel atunci când a fost întrebat dacă este adecvat ca Witkoff şi Kushner să fie negociatori, ei fiind mai degrabă doi oameni de afaceri. „Cu siguranţă, nu este deloc o configuraţie ideală pentru astfel de negocieri. Este clar acest lucru. Dar, aşa cum se spune, poţi dansa doar cu cei care sunt pe ringul de dans”, a spus Pistorius.
În ceea ce priveşte oferta Ucrainei de a renunţa la aspiraţiile sale de aderare la NATO în schimbul unor garanţii de securitate, Pistorius a spus că Ucraina a avut o experienţă amară în trecut în ceea ce priveşte încrederea în garanţiile de securitate. În 1994, Kievul a acceptat să renunţe la arsenalul nuclear din era sovietică în schimbul unor garanţii teritoriale din partea SUA, Rusiei şi Marii Britanii. „Prin urmare, rămâne de văzut în ce măsură această declaraţie făcută acum de Zelenski se va adeveri şi ce condiţii prealabile trebuie îndeplinite”, a subliniat Pistorius. „Este vorba despre probleme teritoriale, angajamente din partea Rusiei şi a altor ţări”, a arătat el, adăugând că simplele garanţii de securitate, mai ales fără o implicare semnificativă a SUA, „nu ar avea prea mare valoare”.
Marea Britanie, Franţa şi Germania au lucrat la perfecţionarea propunerilor SUA, care, într-un proiect dezvăluit luna trecută, solicitau Kievului să cedeze mai mult teritoriu, să renunţe la ambiţiile sale NATO şi să accepte limitări ale forţelor sale armate.
Aliaţii europeni au descris acest moment ca fiind „critic” pentru viitorul Ucrainei şi au încercat să consolideze finanţele Kievului prin utilizarea activelor îngheţate ale băncii centrale ruse pentru a finanţa bugetul militar şi civil al Kievului.
Comentează