Ilie Bolojan a explicat în direct la Digi 24 de ce a ales să scrie o scrisoare către CCR în care a arătat că România va pierde bani europeni dacă întârzie decizia privind pensiile magistraților. Imediat, Lia Savonea, l-a acuzat pe premier de presiuni asupra Curții Constituționale.
"Șefa Curții Supreme v-a acuzat că interveniți în justiție după scrisoarea pentru CCR. Cum răspundeți?", a fost întrebarea adresată premierului.
Ilie Bolojan îi răspunde șefei ÎCCJ
"Mi s-a părut de bun simț să informez CCR despre efectele deciziei. Nu e o presiune, nu le-am cerut să dea o sentință sau alta. 231 de milioane de euro înseamnă un spital bine pus la punct.
Problema e cu prelungirea deciziei pe o chestiune pe care românii o simt ca pe o mare nedreptate, pensiile speciale ale magistraților. pensii mai mari ca orice altă pensie. Ieșirea la pensie la 48, 51 de ani. oamenii nu mai suportă așa ceva.
Dacă nu corectăm aceste chestiuni, nu vom putea recâștiga încrederea oamenilor. Asta se va vedea în votul din 2028.", a spus premierul.
Savonea, atac la Bolojan după scrisoarea către CCR
Lia Savonea a transmis un comunicat de presă prin care își exprimă „îngrijorarea serioasă” față de scrisoarea pe care premierul Ilie Bolojan a trimis-o, vineri, către CCR.
Șefa instanței supreme susține că avertizarea privind pierderea banilor din PNRR „reprezintă o ingerință incompatibilă cu principiul separației puterilor în stat”.
„Condiționalitățile asumate de România în cadrul PNRR în materia pensiilor de serviciu au fost deja abordate prin legislația adoptată anterior, iar legătura directă și exclusivă dintre sumele invocate și proiectul de lege supus controlului de constituționalitate nu este susținută de cadrul normativ european aplicabil”, se mai arată în comunicat.
Președinta ÎCCJ susține că judecătorii Curții Constituționale nu sunt responsabili cu implementarea politicilor guvernamentale.
„Singurul său rol este acela de a garanta supremația Constituției, iar deciziile sale trebuie să fie rezultatul exclusiv al analizei juridice, nu al unor considerente de oportunitate politică sau bugetară”.
„Invocarea articolului 148 din Constituție – referitor la rolul autorităților statului român în îndeplinirea obligațiilor asumate de România în raport cu Uniunea Europeană – nu poate justifica exercitarea unor presiuni, fie ele și indirecte, asupra unei autorități jurisdicționale. Independența justiției nu este un obstacol în calea angajamentelor europene ale României, ci una dintre condițiile esențiale ale acestora. Orice demers care poate fi perceput ca o tentativă de influențare a unei instanțe constituționale riscă să aducă prejudicii grave credibilității instituțiilor statului și încrederii publice în funcționarea democratică a acestuia. Într-un stat de drept autentic, dialogul dintre autorități nu poate lua forma presiunii, iar respectarea Constituției nu poate fi condiționată de considerente financiare”, mai transmite Lia Savonea.
Comentează