La patru ani de război, negocierile de pace pentru a pune capăt războiului din Ucraina bat pasul pe loc. Cele două părți beligerante nu vor să cedeze la negocieri: Ucraina nu vrea să cedeze terioriu către Rusia, iar Rusia nu vrea să accepte cerințele Kievului. Dacă ați fi în locul lui Zelenski, ați ceda teritorii pentru încă o bucată de hârtie, se întreabă retoric europarlamentarul Cristian Terheș, care avertizează: „cea mai vulnerabilă țară NATO astăzi dacă trece Rusia de Ucraina e România.”
Renunță Ucraina la teritoriu? Greu de crezut!
Europarlamentarul Cristian Terheș a vorbit, în cadrul unui interviu, despre evoluția războiului din Ucraina. El consideră că Ucraina nu va ceda teritoriu atât de ușor la negocieri, mai ales că ucrainenii au în minte acordul și garanțiile de securitate primite cel puțin pe hârtie, prin care ei au renunțat la armele lor nucleare, în anii ’90.
„Ce se întâmplă în momentul de față e că Ucraina face un dans. Ei nu pot să zică de faptul că nu negociează cu rușii. Evident că ții dansul acesta, dar voi aveți impresia că Ucraina va ceda teritorii așa? Pentru ce? Pentru o altă bucată de hârtie pentru garanții? Păi ei au deja o bucată de hârtie semnată de americani cu memorandumul de la Budapesta din 1994. Și atunci eu vă întreb: dacă ați fi în locul lui Zelenski, ați ceda teritorii pentru încă o bucată de hârtie?”, a declarat europarlamentarul Cristian Terheș, la postul de televiziune Transilvania PLUS.
Pericolul pentru România
Pe aceast plan, europarlamentarul a evidențiat și riscurile care există pentru România și Europa, asta dacă Rusia trece de Ucraina. De asemenea, a mai explicat de ce e important ca Ucraina să fie susținută de România și UE.
„Dacă rușii reușesc să treacă de Ucraina, următoarea țară care cade e Moldova și apoi noi. Nu e un obictiv nou. (…) Foarte bine că sunt implicate alte țări. De ce se întâmplă în Ucraina depinde și soarta și securitatea Europei în general și a României în special. Românii nu sunt conștienți (n. r.: de miză), iar principala vină nu e a românilor, ci a clasei politice, care nu poate explica coerent, articulat de ce e important să fie susținută Ucraina.
Argumentul meu e foarte simplu: între a fi pus într-o poziție să-ți trimiți copilul într-un război de apărare a României, prefer să sprijin Ucraina să ducă ei o luptă pe care nu vreau să o duc eu ulterior. E cinic ce spun, dar e adevărat. Despre asta vorbim”, a explicat Terheș.
Terheș: „România are teritoriu care nu e sub articolul 5 din NATO!”
„Și România are garanții (n. r.: de securitate) pe hârtie, dar știți care e problema? Că țara noastră are teritoriu care nu e sub articolul 5 din NATO. A făcut o declarație actualul șef al Statului Major Român, generalul Gheorghiță. La platforma continentală sunt niște bucăți, zicea el, care nu sunt acoperite de articolul 5. Și în condițiile acestea noi avem oameni politici în România care vin și spun să nu fie susținută Ucraina? Aici în acest studio vă spuneam că cea mai vulnerabilă țară NATO astăzi dacă trece Rusia de Ucraina e România, tocmai din cauza platformei continentale. Vă și explic de ce: în disputa juridică pe care noi am avut-o cu ucrainenii pe platforma continentală, care s-a finalizat la Haga, părțile din dosarul respectiv sunt România și Ucraina. Dar dacă rușii vin și-ți ocupă sudul Ucrainei, de exemplu Odesa și toată partea aia, și ajung la Marea Neagră și ocupă tot litoralul maritim al Ucrainei voi aveți impresia că îți recunosc rușii hotărârea Curții de la Haga? O să spună: voi cu cine v-ați judecat? Cu Ucraina! Păi noi nu suntem Ucraina, suntem Rusia! Aici noi suntem stăpâni: ce faci?”, întreabă Terheș.
Terheș: „Noi, europeni, NATO are nevoie de aceste cunoștințe ale armatei ucrainene”
Europarlamentarul a explicat și de ce NATO și țările UE au mare nevoie de expertiza armatei ucrainene, care duce un război infernal cu Rusia deja de patru ani de zile.
„Dronele au schimbat modul în care se dau luptele pe teren. E efectiv carnagiu. Când am fost în SUA la National Prayer Breakfast l-am întâlnit în biroul unui congressman american pe un militar ucrainean cu gradul de locotenent, care avea decorația Steaua de Aur, Purpleheart îi zice în SUA – cea mai înaltă distincție militară din armată. Și l-am întrebat cum a reușit: mi-a zis că a ținut piept 68 de zile la soldații ruși; ca să înțelegem: 3 soldați aveau un avanpost, iar 68 de zile sute de militari ruși, care au fost decimați de cei 3, nu i-au putut scoate din luptă. Mi-a arătat filmări: filmele de groază sunt nimic pe lângă ce mi-a arătat acolo. Și l-am întrebat: mâncare, armament? Cum veneau? Cu drone! Aici nu e doar o chestiune de pregătire slabă a armatei Rusiei, mai pot lua cu arcanul, dar nivelul de pregătire și nivelul de intelligence pe care ucrainenii ajung să-l colecteze de pe teren și să-l urce în sus pe linia de comandă, să se ia decizia și să se trimită jos înapoi, e cu o rapiditate cu care NATO nu se poate mișca.
Am vorbit cu mai mulți care sunt advisori (n. r.: consilieri) în armata ucraineană, unii dintre ei au fost în război în Afganistan și în Irak; deci oameni cu 25-30 de ani de experiență militară în spate, acum pensionați, dar consultați în armata ucraineană. Ei mi-au spus: ne-am bătut cu armata cu Sadaim Husein, cu talibani și așa mai departe, dar nu se compară cu ce este în Ucraina. Cel mai tare detașament din armata americană dacă vine să lupte în Ucraina nu rezistă la ce e aici. Au fost militari ucraineni trimiși la pregătire militară în vestul Europei, după tactici NATO, iar când au venit în Ucraina a fost nevoie să fie antrenați din nou pentru că nu erau conforme cu situația de pe teren.
E un război de-a șoarecele și pisica. Lumea nu a fost expusă la genul acesta de luptă, cum e în Ucraina. Forțele armate ucrainene s-au adaptat din mers. Asta îți arată un nivel de cunoaștere de pe teren unde noi avem nevoie. Noi, europeni, NATO are nevoie de aceste cunoștințe”, a concluzionat europarlamentarul Cristian Terheș.
Urmează noi negocieri de pace
O nouă serie de negocieri în format trilateral (cu medierea SUA), menite să pună capăt războiului din Ucraina, ar putea avea loc la sfârşitul săptămânii, a declarat luni pentru presa ucraineană şeful de cabinet al preşedintelui Volodimir Zelenski, relatează Reuters, conform News.ro.
„Cred că va fi la sfârşitul săptămânii, săptămâna aceasta”, a declarat Kirilo Budanov pentru Novyny.Live, care l-a întrebat despre următoarea serie de negocieri.
La întrebarea privind data următoarei runde de negocieri, dacă este vorba de 26 februarie, şeful Biroului Preşedintelui a răspuns: „Mi se pare că s-a spus deja oficial că va fi în jurul datei de 27 februarie, plus-minus o zi sau două. Adică 26 februarie se încadrează perfect în acest interval de timp”, scrie şi Ukrainska Pravda. „Suntem în prezent în proces de pregătire”, a adăugat Budanov. „Este o chestiune de protocol - când să vină fiecare, unde şi aşa mai departe. Toate cele trei părţi trebuie să se pună de acord între ele. Chiar patru părţi - mai este şi gazda. Dar noi ne pregătim”, a precizat el.
Kirilo Boudanov a mai spus că următorul schimb de prizonieri de război între Rusia şi Ucraina ar putea avea loc săptămâna aceasta.
Fără a da cifre precise, el a sugerat că acest schimb ar putea fi mai important decât precedentul, în cadrul căruia cele două ţări au predat câte 157 de prizonieri de război fiecare.
„Nu este un secret: negocierile nu sunt uşoare, dar avansăm cu siguranţă şi ne apropiem de momentul în care toate părţile vor trebui să ia decizii finale - să continue acest război sau să treacă la pace. Sper că dreptatea va învinge până la urmă. Datorită eforturilor diplomatice şi sprijinului partenerilor noştri, în primul rând al SUA, ne apropiem pas cu pas de rezultat”, a mai spus Budanov, citat într-un comunicat al Administraţiei Prezidenţiale.
Patru ani de război: Zelenski le mulțumește ucrainenilor
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski afirmă, într-un mesaj video postat marţi dimineaţă, când se împlinesc patru ani de la invadarea ţării sale de către trupele ruse, că omologul său rus Vladimir Putin nu a reuşit să-şi atingă obiectivele de război şi nu a învins poporul ucrainean şi dă asigurări că, prin rezistenţa sa, Ucraina şi-a dobândit dreptul la o pace „puternică, demnă şi durabilă”.
„Putin nu şi-a atins obiectivele. Nu a înfrânt poporul ucrainean. Nu a câştigat acest război”, a declarat el în mesajul video. „Am păstrat Ucraina şi vom face tot posibilul pentru a ajunge la pace şi pentru ca dreptatea să fie făcută. Vrem pace, o pace puternică, demnă şi durabilă”, a transmis liderul de la Kiev.
„Astăzi se împlinesc exact patru ani de când Putin a cucerit Kievul în trei zile”, spune ironic Zelenski făcând aluzie la planurile iniţiale ale Moscovei. „Şi asta spune foarte multe despre rezistenţa noastră, despre modul în care Ucraina a luptat în tot acest timp. În spatele acestor cuvinte se află milioane de oameni ai noştri. În spatele acestor cuvinte se află mult curaj, muncă foarte grea, rezistenţă şi un drum lung pe care Ucraina îl parcurge din 24 februarie”, continuă Zelenski mesajul adresat compatrioţilor săi.
Mesajul video, cu încărcătură dramatică, mixând diverse imagini din timpul războiului, inclusiv cu eroi căzuţi la datorie, începe cu Zelenski în buncărul în care s-a adăpostit în primele zile ale invaziei ruse.
„În acest cabinet, în această mică cameră din buncărul de pe strada Bankova, am purtat primele mele discuţii cu liderii mondiali la începutul războiului. Aici am vorbit cu preşedintele Biden şi tot aici am auzit: „Volodimir, există o ameninţare, trebuie să părăsiţi urgent Ucraina. Suntem gata să vă ajutăm în acest sens”. Iar eu am răspuns că am nevoie de arme, nu de taxiuri.
Şi nu pentru că suntem cu toţii atât de curajoşi sau de puternici. Suntem cu toţii oameni vii, iar în acea zi, tuturor, tuturor ucrainienilor ne era frică, ne durea, mulţi erau în stare de şoc şi mulţi nu ştiau ce să spună, dar la un anumit nivel... la un nivel invizibil, cu toţii ştiam că nu avem altă Ucraină. Este casa noastră şi cu toţii înţelegeam ce trebuie să facem”, spune preşedintele ucrainean, care îşi pune în valoare calităţile sale de bun orator.
„Toţi au înţeles: fiecare zi trebuie câştigată. Ucraina trebuia să reziste, să reziste ca stat, în ciuda tuturor. Şi, în ciuda tuturor, Ucraina noastră trebuia să funcţioneze. Multe lucruri s-au făcut chiar aici – nu am arătat niciodată acest obiectiv. Acum este gol, desigur, dar la începutul războiului... la începutul războiului erau sute de oameni aici”, spune Zelenski mergând pe culoarele buncărului şi rememorând dramatismul primelor zile ale războiului.
„Şi astfel, treptat, cu greu, pas cu pas, cărămidă cu cărămidă, Ucraina a construit rezistenţa care i-a permis să reziste: când am rezistat în prima zi de război, cea mai lungă din viaţa noastră. Şi apoi încă una. Şi încă una. Şi apoi o săptămână. Două. Şi apoi... şi apoi – o lună. Şi am văzut primăvara. Am câştigat-o atunci când părea că această lună de februarie nu se va termina niciodată. Am câştigat prima noastră primăvară în timpul marelui război. A fost un moment decisiv, şi pentru prima dată atunci tuturor le-a trecut prin minte un gând: vom reuşi. Ucraina va reuşi. Îmi place foarte mult fraza pe care toată lumea o reposta la acea vreme. Un fel de rezumat al primei etape a războiului pe scară largă, când Ucraina a spus: „Crezi că am îngenunchiat? Doar mi-am legat bocancii”, mărturiseşte preşedintele ucrainean.
„Dar în tot acest timp nu lăsăm furia să ne mănânce din interior, ucrainenii transformă propria furie în energie pentru luptă şi demonstrează: ne puteţi obliga să coborâm în adăpost, dar nu puteţi îngropa Ucraina pentru totdeauna. Ne ridicăm neapărat, ne întoarcem, continuăm să luptăm, pentru că luptăm pentru viaţă. Pentru dreptul de a sta pe pământul nostru, de a respira aerul nostru”, transmite Zelenski într-un mesaj care se doreşte a fi mobilizator, după patru ani de război devastator şi suferinţe.
„Putin înţelege că nu este capabil să învingă Ucraina pe câmpul de luptă, iar „a doua armată a lumii” luptă cu blocuri de locuinţe şi centrale electrice. Şi acum ucrainenii trec prin cea mai grea iarnă din istorie. Şi teroare, aproape în fiecare noapte. Şi nu ştiu cine altcineva ar mai putea suporta asta, fără să se prăbuşească, fără să se clatine. Ucrainenii o fac. Este o epuizare mare, fără îndoială. Ce alt popor ar putea face asta? În ciuda războiului, a tuturor acestor atacuri, a tuturor încercărilor de a învinge răul, de a învinge descurajarea, disperarea. Şi de a rezista. Şi de a rămâne uniţi. Şi, în ciuda tuturor acestor lucruri, de a obţine rezultate peste tot. De a se reface de fiecare dată după atacuri”, arată Zelenski care îşi îndeamnă compatrioţii să cucerească lumea prin excelenţă în toate domeniile şi, „de la Davos la ONU”, toată lumea să fie pro-ucraineană.
„Să facem ca vocea Ucrainei să se audă în lume, să câştigăm la Eurovision, să luăm Oscarul şi Bafta, să fim campioni mondiali absoluţi la box şi să demonstrăm că ucrainenii au o onoare de cea mai înaltă calitate – mult mai preţioasă decât orice aur al acestui IOC fără coloană vertebrală”, spune Zeleneski referindu-se la decizia Comitetului Olimpic Internaţional (IOC) de a-i lăsa pe sportivii ruşi să concureze sub steagul Rusiei la Jocurile Paralimpice.
Zelenski le mulţumeşte liderilor străini care au venit în Ucraina şi care „nu s-au îngrijorat să-l supere pe Putin” şi mărturiseşte că îşi doreşte foarte mult să vină într-o zi la Kiev şi preşedintele SUA.
„Şi îmi doresc foarte mult să vin aici într-o zi împreună cu preşedintele SUA. Ştiu cu certitudine: numai vizitând Ucraina şi văzând cu ochii noştri viaţa şi lupta noastră, simţind poporul nostru şi această mare de durere – numai aşa se poate înţelege despre ce este vorba de fapt în acest război. Şi din cauza cui. Cine este agresorul aici. Pe cine trebuie să presăm. Să înţelegem că Ucraina apără viaţa, luptă tocmai pentru asta. Şi că nu este o bătaie de stradă. Este un atac al unui stat bolnav asupra unui stat suveran, şi să înţelegem că Putin este acest război. El este cauza începutului şi obstacolul pentru sfârşitul său. Şi pentru a avea pace adevărată, trebuie să punem Rusia la locul ei” - spune Zelenski într-un mesaj ce pare adresat mai degrabă lui Donald Trump, care a părut de multe ori că este de partea Moscovei în încercările sale de mediere a conflictului.
„O mie patru sute şaizeci şi două de zile de război pe scară largă. Doisprezece ani de la începutul agresiunii Rusiei. Pentru unii – o viaţă întreagă. Desigur, cu toţii vrem ca războiul să se termine. Dar nimeni nu va permite ca Ucraina să se termine. Vrem pace. Pace puternică, demnă, de lungă durată. Şi înainte de fiecare rundă de negocieri, dau echipei noastre directive foarte clare. Acestea sunt întotdeauna secrete, dar nu voi dezvălui niciun secret de stat dacă vă spun mesajul meu principal: să nu anulăm toţi aceşti ani, să nu devalorizăm toată lupta, curajul, demnitatea, tot ceea ce a trecut Ucraina. Nu se poate, nu se poate renunţa la asta, nu se poate uita, nu se poate trăda. Tocmai de aceea sunt atâtea runde de negocieri şi lupta pentru fiecare cuvânt, pentru fiecare punct, pentru garanţii reale de securitate, pentru ca acordul să fie puternic. Istoria ne priveşte cu atenţie. Acordul nu trebuie doar semnat, trebuie acceptat – acceptat de ucraineni”, explică Zelenski referindu-se la negocierile de pace care se desfăşoară în prezent cu Moscova sub medierea SUA..
Zelenski le mulţumeşte în final tuturor ucrainenilor pentru eforturile pe care le fac şi suferinţa îndurată pentru a rezista şi le transmite un mesaj de îmbărbătare. „Mai este mai puţin de o săptămână până la primăvară. Trecem prin cea mai grea iarnă din istorie. Este un fapt. Şi este foarte greu. Nu este uşor pentru voi toţi. Dar, la fel ca în prima zi a războiului, continuăm să ne construim viitorul – pas cu pas, treabă cu treabă, realizare cu realizare. Şi fiecare rezultat, fiecare succes, fiecare „Ucraina a reuşit” al nostru – este meritul vostru al tuturor. Al poporului ucrainean. Slavă Ucrainei!” îşi încheie Zelenski mesajul video, apărând într-un cadru filmat afară, având în spate catedrala Sfânta Sofia din Kiev, monument reprezentantiv, aflat în patrimoniul UNESCO.
Patru ani de război: Rusia acuză Occidentul
Kremlinul a transmis marţi, în ziua în care se împlinesc patru ani de la invazia sa pe scară largă în Ucraina, că decizia ţărilor occidentale de a interveni în conflictul pe care îl are cu vecinul său a transformat „operaţiunea sa militară specială” într-o confruntare mult mai amplă cu ţarile care, potrivit Moscovei, doresc să distrugă Rusia, relatează Reuters.
„În urma intervenţiei directe în acest conflict a ţărilor din Europa de Vest şi a Statelor Unite, operaţiunea militară specială s-a transformat de facto într-o confruntare mult mai amplă între Rusia şi ţările occidentale, care au avut şi continuă să aibă ca obiectiv distrugerea ţării noastre”, a declarat Peskov.
Vorbind exact la patru ani după ce zeci de mii de soldaţi ruşi au intrat în Ucraina la ordinul preşedintelui Vladimir Putin, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că luptele continuă, iar Moscova rămâne fermă în atingerea obiectivelor sale, prin mijloace politice sau diplomatice.
Întrebat dacă Moscova crede că războiul poate fi rezolvat prin negocieri, Peskov a răspuns: „Continuăm eforturile noastre pentru a obţine pacea, poziţia noastră este foarte clară şi consecventă. Acum totul depinde de acţiunile regimului de la Kiev”.
Peskov a mai spus că nu poate spune când şi unde va avea loc următoarea rundă de negocieri cu Ucraina, deoarece aceste discuţii nu au fost încă finalizate. „Sperăm cu adevărat că această muncă va continua”, a spus el, în condiţiile în care şeful Cancelariei prezidenţiale ucrainene, Kirilo Budanov, anunţase luni că următoarea rundă de negocieri trilaterale, cu SUA ca mediator, va avea loc spre sfârşitul săptămânii.
Tot marţi, serviciul de spionaj extern al Rusiei, SVR, a acuzat într-un comunicat Marea Britanie şi Franţa că vor să înarmeze nuclear Ucraina pentru a-i întări poziţia la negocieri.
„Obiectivele nu au fost încă atinse şi de aceea operaţiunea militară specială continuă”, a declarat purtătorul de cuvânt al preşedinţiei ruse, Dmitri Peskov, în cadrul briefingului său zilnic, ca răspuns la o întrebare a AFP. El a reacţionat la declaraţiile preşedintelui ucrainean, Volodimir Zelenski, care a spus, într-un mesaj către compatrioţi, că Rusia „nu şi-a atins obiectivele” de război. Dmitri Peskov a adăugat că, totuşi, „multe” dintre obiectivele Kremlinului în Ucraina au fost îndeplinite, precizând că „scopul principal” al Moscovei era de a asigura „siguranţa persoanelor” care trăiesc în estul Ucrainei.
Comentează