Procurorul-șef al DIICOT, Alina Albu, candidat pentru un nou mandat la conducerea Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, afirmă că instituția are nevoie de continuitate managerială pentru a menține performanța, subliniind că stabilitatea nu înseamnă lipsă de evoluție.
„Cred cu tărie că DIICOT are nevoie de stabilitate în actul managerial. Stabilitatea nu înseamnă stagnare. Stabilitatea înseamnă ca ceea ce ai realizat până în acest moment să duci mai departe şi să faci din ceea ce ai tot ce poţi mai bine ca să obţii performanţă. Scopul final e acela al performanţei”, a declarat Alina Albu, miercuri, la interviul pentru ocuparea funcţiei de procuror şef al DIICOT.
Ea consideră că DIICOT este mai puternic şi mai bine pregătit decât era în urmă cu trei ani.
„Cred că DIICOT 2026 este astăzi mai puternic, mai rezilient, mai bine pregătit, mai flexibil, mai adaptat tehnologic decât era acum trei ani. Iar lucrul ăsta a plecat de la ceea ce face managerul când preia o funcţie - după ce a făcut o diagnoză corectă a instituţiei, începe să facă ceea se numeşte planificare şi organizare”, a transmis Alina Albu.
Cum a schimbat tragedia de la 2 Mai DIICOT
Alina Albu a arătat că accidentul de la 2 Mai din 2023, provocat de un șofer aflat sub influența drogurilor, a scos la iveală vulnerabilități majore în combaterea traficului de stupefiante.
Potrivit acesteia, structurile specializate erau subdimensionate, iar procurorii aveau un volum uriaș de muncă.
„În anul 2023 am constatat după tragedia de la 2 Mai, că anumite segmente din DIICOT, în special pe zona de trafic de droguri, de combaterea traficului de droguri, sunt subdimensionate. Era o secţie mult mai mică - Secţia a doua din structura centrală - era mult mai mică ca dimensiune, ca număr de funcţii şi de posturi decât secţia întâi, care avea trei servicii pe când acesta avea două. Atunci am aflat care este şi marea problemă. În 2023, imediat după 2 Mai. Oamenii sunt încărcaţi cu foarte multe dosare care stagnează, ani de zile, în laboratoarele care cu greu reuşesc să facă faţă rapoartelor de expertiză fizico-chimică şi nu reuşesc să scoată în timp real stocurile imense de dosare. Când am aflat că un procuror din structura centrală, secţia a doua secţia de combatere a traficului de droguri, are în fişet aproximativ 700-800 de dosare în condiţiile în care fizic şi să le citeşti îţi ia ceva timp, am constatat că e clar, e ceva de făcut”, a precizat Alina Albu.
Ea a adăugat că a reuşit atunci să obţină suplimentare de funcţii cu 50 de posturi, dintre care 25 de procurori, 20 de grefieri şi cinci pentru personal economic-administrativ. Alina Albu a mai declarat că a înfiinţat un serviciu pentru combaterea infracţiunilor traficului stradal de droguri.
„În cadrul secţiei de combatere a traficului de droguri am înfiinţat serviciul specializat pentru combaterea infracţiunilor traficului stradal de droguri. La Constanţa am înfiinţat un birou specializat de combatere a traficului de droguri care să deservească numai judeţul Constanţa, dar toată zona de litoral şi inclusiv până la Tulcea. Iar la structura centrală am depus eforturi pentru a operaţionaliza şi a înfiinţa, reorganiza servicii de suport extraordinar de importante pentru DIICOT: serviciul de coordonare a activităţilor tehnice de specialitate, analiza informaţiilor şi investigaţii de financiare. Este un serviciu cu trei compartimente care a fost reorganizat”, a mai declarat Alina Albu.
Dosarele vechi, „cea mai mare vulnerabilitate”
Ea a subliniat că a constatat în urmă cu trei ani că cea mai mare vulnerabilitate pentru procurorul DIICOT era dosarul mai vechi de cinci ani.
„Am prioritizat dosarele vechi. Cred că cel mai mare impact şi cea mai mare vulnerabilitate pentru procurorul DIICOT este dosarul mai vechi de cinci ani. Trebuie să ajungi la o soluţie, iar soluţia aceea nu este niciodată facilă. Fie nu mai ai martorii disponibili, fie victimele au plecat, fie inculpaţii sunt de negăsit, fie s-au perimat o groază de probe, au fost înlăturate pe parcurs din varii motive şi impactul este atât de mare că ajungi să te întrebi dacă mai rămâne ceva de trimis în judecată sau dacă poţi încheia un acord de recunoaştere a vinovăţiei cu măcar unul dintre suspecţii iniţiali”, a mai declarat Alina Albu.
Ea a afirmat că în ultimii trei ani au fost trimişi în judecată peste 14.000 de inculpaţi, dintre care peste 40% în arest preventiv. De asemenea, în aceeaşi perioadă au fost scoase de pe piaţă peste 5,3 tone de droguri, peste trei milioane de comprimate, peste 17.000 culturi de canabis şi plante de canabis.
DIICOT, în prima linie împotriva amenințărilor hibride
Alina Albu a fost întrebată, miercuri, la interviul pentru ocuparea funcţiei de procuror şef al DIICOT, cum intenţionează Direcţia să acţioneze în privinţa ameninţărilor hibride, atacurile din mediul cibernetic şi pe componenta de extremism.
„Conlucrarea cu Serviciul Român de Informaţii, dar şi cu celelalte servicii de informaţii care culeg şi prelucrează şi furnizează informaţii relevante, produsul analitic ajungând în cele din urmă pe masa procurorului DIICOT, conlucrarea este permanentă. Practic există un sistem naţional care cu asta se ocupă, cu prevenirea şi combaterea actelor de terorism, iar noi, în tot ceea priveşte ameninţarea asta, hibrid-emergentă care a apărut ca urmare a contextului geopolitic şi a ameninţărilor de la graniţă şi nu numai, DIiCOT a fost în linia întâi, a fost colectorul informaţiilor transmise şi este firesc aşa, a acţionat inclusiv în momente cruciale astfel încât evenimente regretabile nu au ajuns să fie comise. Şi funcţia preventivă pe care o are foarte bine stabilită Serviciul Român de Informaţii s-a unit cu funcţia represivă a DIICOT astfel încât să ajungem să rămânem în fază de tentativă. Şi nicidecum în fază de act consumat”, a declarat Alina Albu.
Doar doi procurori gestionează dosare extrem de sensibile
Ea a adăugat că sunt doar doi procurori care se ocupă de asemenea cazuri.
„Procurorii sunt pregătiţi, numai că sunt foarte puţini, trebuie să dezvoltăm şi aici. Am un număr de doi procurori şi un şef, funcţia de şef care este liberă, pentru că unul dintre ei care a fost propus în delegare, nu a primit această delegare pe funcţie iar în acest moment se luptă cu dosare de o gravitate şi de o complexitate deosebită. Am primit de-a lungul perioadei, de-a lungul anului 2025, atât sesizări din partea organelor de culegere a informaţiilor, cât şi sesizări pe care le-am analizat din partea altor structuri, inclusiv structuri de poliţie, în special pe extremism şi pe manifestări extremiste. Iar acest lucru se lucrează în acest moment conjugat”, a transmis Alina Albu.
Criză acută de personal
Ea a explicat că din cei şase poliţişti care lucrau în acest domeniu a mai rămas doar unul.
„O să spun însă şi cel mai mare neajuns pe care îl am în acest domeniu, în afară de o foarte bună colaborare cu serviciile şi în special cu SRI, pe acest segment, acolo am avut un număr de şase poliţişti care lucreau exclusiv în acest domeniu de activitate şi în acest loc, în acest serviciu de combatere a infracţiunilor contra asiguranţei naţionale şi terorismul. Acum mai am unul singur. S-au pensionat, au plecat. Niciuna din cererile pe care le-am făcut către Ministerul de Interne nu a mai fost aprobată”, a mai afirmat Alina Albu.
Comentează