Premierul României, Ilie Bolojan, a făcut, într-un interviu pentru Euronews, o serie de precizări privind evoluția deficitului bugetar și prioritățile privind bugetul pentru apărare. Oficialul a estimat că România va reuși să reducă deficitul la circa 6% în 2026, menținând totodată o creștere graduală a cheltuielilor pentru apărare.
Despre bugetul de apărare, Bolojan a declarat: „Conform angajamentelor pe care le-am luat, va fi o creștere treptată a bugetului de apărare. Cred că anul viitor vom fi undeva într-o zonă apropiată de ceea ce a fost anul acesta, de 2,3% din PIB. Și, practic, încet de acolo... dar va fi, foarte probabil, o creștere treptată. Aici, din nou, e o problemă de suportabilitate economică. Dar acest credit care îl vom contracta pentru apărare ne permite să înlocuim sumele pe care le alocam apărării din creditele mult mai scumpe pe care le luăm astăzi sau din impozitele cetățenilor. În felul acesta este garantată constanța acestui buget și o creștere ușoară, ascendentă în anii următori.”
Premierul a oferit și estimări privind deficitul bugetar pentru perioada următoare: „Nu vom putea coborî sub 8% până la finalul anului. Anul viitor va trebui să coborâm cât mai aproape de 6% deficit, în așa fel încât să fim în situația în care cheltuielile de funcționare încep să nu crească cu mult mai mult decât veniturile. Începând de anul viitor, practic, vom stopa această dinamică negativă. Și va trebui să încercăm să creștem, adică veniturile să crească într-o pondere mai mare decât creșterea cheltuielilor. Asta este foarte important, să ne ducem pe un trend în care deficitele noastre scad, în așa fel încât să ne putem stabiliza cu datoria.”
Acesta a explicat și rațiunea din spatele reducerii deficitului: „Gândiți-vă că în fiecare an, contractând credite și mai mari, datoria României crește și sumele pe care le plătim sub formă de dobândă vor fi tot mai mari. Ipotetic, nu e o problemă foarte mare dacă ai deficit, cât timp îți poți finanța deficitul. România își finanțează deficitul, dar pe măsură ce sumele cresc, costul de finanțare devine tot mai mare, până devine insuportabil. Trebuie să avem disciplină fiscală, să nu ne mai risipim banii și să creăm condiții pentru dezvoltare economică.”
Premierul a mai punctat și importanța securității energetice și a creșterii producției interne: „O parte din creșterea de inflație vine din creșterea prețului la energie, din nuclear, din centrale noi pe gaz care sunt într-o fază avansată, din partea de stocare pe fotovoltaic, din pompaj în zona de hidro, din terminarea hidrocentralului pe care îl avem. Asta e un domeniu vital pentru România.”
În ceea ce privește economia și agricultura, Bolojan a subliniat: „Suntem o țară cu un potențial agricol foarte mare și, spre deosebire de Ungaria sau Polonia, care au lucrat foarte mult pentru a-și încuraja procesarea și politicile de susținere a campionilor regionali, noi n-am făcut acest lucru la timp și suntem în situația unor deficite pe zona de produse agroalimentare. O a doua direcție importantă este să încurajăm industria agroalimentară, să ne susținem exporturile, să susținem produsele românești în general, în așa fel încât să ne echilibrăm balanța comercială.”
Premierul a mai amintit și necesitatea atragerii de investiții străine pentru a stimula creșterea economică:
„Față de 10-11 miliarde acum 2-3 ani de zile, am ajuns la 5 miliarde. Trebuie să continuăm să atragem investiții care să ne permită să dezvoltăm economia și să susținem stabilitatea financiară.”
Comentează