Premierul Ilie Bolojan a declarat, într-un interviu acordat într-un podcast realizat de Andi Moisescu, că în sistemul sanitar există spitale în care „95% din banii” primiți de la Casa de Asigurări „se duc pe salarii”, iar pentru pacienți rămâne „o sumă infimă” pentru medicamente, analize, curățenie și consumabile. În acest context, el a susținut că unele salarii din spitale sunt „disproporționate total” față de activitatea prestată și a cerut reguli „fără echivoc” care să lege finanțarea de performanță.
„Salarii disproporționate”
Bolojan a afirmat că un astfel de spital „nu există pentru pacienți, așa cum este definiția”, ci funcționează, în practică, pentru plata salariilor. „Gândiți-vă că avem spitale în România în care 95% din banii care îi primești de la Casa de sănătate se duc pe salarii. Le rămâne o sumă infimă pentru pacienți, pentru medicamente, pentru curățenie, pentru analize, pentru tot ce înseamnă consumabilele, pentru aparate”, a spus premierul.
El a mers mai departe, susținând că în interiorul sistemului există remunerări care nu se justifică prin rezultate. „Înseamnă că acel spital nu există pentru pacienți, așa cum este definiția. Există pentru că oamenii de acolo își iau niște salarii care uneori sunt disproporționate total cu ceea ce fac”, a declarat Bolojan, în pasajul în care a criticat actualul mod de alocare a banilor către unitățile sanitare.
„Plătim serviciile, nu paturile”
Premierul a susținut că „greșeala” nu ține doar de oameni, ci de regulile după care sunt finanțate spitalele, iar schimbarea trebuie făcută printr-un mecanism clar, orientat pe servicii medicale și rezultate. „Greșeala este că n-am stabilit niște reguli fără echivoc în care să spunem cât se poate de clar: banii la un spital se duc după numărul de cazuri pe care le-ai rezolvat”, a afirmat el.
În aceeași logică, Bolojan a criticat finanțarea în funcție de capacitate administrativă sau de structuri fixe, în detrimentul actului medical efectiv. „Îți plătim serviciile, nu îți plătim numărul de paturi, nu îți plătim transferul salarial pentru angajați”, a spus premierul, indicând că actualul sistem ar menține unități și organizații în „zona de confort”, fără presiunea performanței.
Bolojan a sugerat că, atât timp cât managerii și structurile spitalicești primesc bani care nu sunt legați de rezultate, nu există motivație reală pentru schimbare. „Cât timp managerii de spital vor primi bani de salarii fără să fie legat acest lucru de performanța lor, vor sta într-o zonă de confort. De ce s-ar schimba dacă sunt confortabile și lucrurile merg mai departe? Nici noi nu ne-am face asta”, a declarat premierul.
„Scoși din zona de confort”
Șeful Guvernului a insistat că reforma nu poate fi doar una de mesaj, ci trebuie să modifice stimulentele din sistem, astfel încât resursele să ajungă în primul rând la pacient și la calitatea serviciilor. „Și atunci trebuie scoși din zona de confort. Asta ca să avem o economie reală. Și cine ar putea să facă asta? Din nou sunt acțiuni care se fac pe linie guvernamentală, că ne place, că nu ne place”, a spus Bolojan, plasând schimbarea în responsabilitatea directă a Executivului.
Premierul a legat, totodată, eficiența spitalelor de stabilitatea deciziilor politice și de capacitatea miniștrilor de a impune reguli coerente într-un sistem pe care îl descrie ca fiind rezistent la schimbare. „E foarte important cine este ministru, care este atitudinea lui, are stabilitate, n-are stabilitate, are o masă critică politică care să îi susțină deciziile. Există un sprijin instituțional”, a afirmat el.
În finalul secvenței dedicate sănătății, Bolojan a susținut că fără reguli clare și predictibile, orice domeniu public ajunge să funcționeze pentru sine, nu pentru beneficiari, iar efectul este scăderea calității și a încrederii. În cazul spitalelor, a spus premierul, miza este ca finanțarea să fie „după cazurile rezolvate”, astfel încât banii publici să nu mai fie consumați aproape integral de costuri salariale, în detrimentul pacienților.
Comentează