Val de indignare în Europa după asasinarea jurnalstei bulgare Viktoria Marinova

Asasinarea jurnalistei bulgare Viktoria Marinova - cel de-al treilea reprezentant al mass-media din Uniunea Europeană asasinat în decurs de un an - a provocat un val de indignare în Europa, Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) cerând ''o anchetă completă şi riguroasă'' în acest caz, iar Reporteri fără Frontiere (RSF) - plasarea sub protecţie a colegilor Viktoriei Marinova, relatează AFP, Reuters şi BTA preluate de Agerpres.

Viktoria Marinova (30 de ani), care era reprezentant administrativ şi prezentatoare la TVN Ruse, a murit agresată într-un mod sălbatic, potrivit justiţiei bulgare. Corpul neînsufleţit al jurnalistei a fost descoperit sâmbătă într-un parc din Ruse, a anunţat duminică procurorul regional Gheorghi Gheorghiev. Femeia a fost lovită în cap şi strangulată, Ministerul de Interne precizând că ea a fost şi violată.

Ancheta are în vedere toate pistele, atât cele legate de viaţa personală, cât şi cele privind activitatea profesională a jurnalistei. Ea prezenta o emisiune consacrată problemelor societăţii difuzată de televiziunea locală din Ruse.

Cotidianul bulgar ''Capital Daily'', citat de agenţia BTA, a relatat luni că premierul Boiko Borisov a afirmat că au fost strânse o mulţime de probe ADN şi că prinderea asasinului este o chestiune de timp, la cazul respectiv lucrând cei mai experimentaţi specialişti.

Potrivit informaţiilor iniţiale, precizează cotidianul bulgar, jurnalista a fost atacată în timp ce făcea jogging în apropiere de râu sâmbătă. Ea a băut o cafea împreună cu nişte colegi la ora 10:30, după care le-a spus că merge să facă jogging. În jurul orei 14:20, cineva i-a descoperit trupul neînsufleţit şi a sunat la poliţie.

La ultima ediţie a emisiunii sale din 30 septembrie, Marinova a difuzat o convorbire cu doi reputaţi jurnalişti de investigaţii: Dimitar Stoianov din Bulgaria şi Attila Biro din România, care întreprind o anchetă în legătură cu suspiciunile de fraudă în cazul subvenţiilor europene, în care ar fi implicaţi oameni de afaceri şi aleşi.

Dimitar Stoianov şi Attila Biro au fost reţinuţi pentru scurt timp de către poliţie în cursul acestei anchete, cazul lor provocând o reacţie de condamnare din partea organizaţiei neguvernamentale Reporteri fără Frontiere (RSF).

Într-un articol intitulat ''Moartea brutală a jurnalistei şochează Ruse'', cotidianul ''Douma'' reaminteşte că ultima emisiune a lui Marinova a fost despre scandalul G.P.Group în care este implicată o companie apropiată partidului lui Boiko Borisov, GERB, scandal ce a izbucnit ca urmare a unei investigaţii a site-ului bulgar Bivol.bg despre corupţie şi fraudarea fondurilor europene.

Reuters precizează că Bulgaria ocupă locul 111, din 180 de ţări, în clasamentul mondial din acest an al organizaţiei Reporteri fără Frontiere privind libertatea presei, un loc mai prost faţă de oricare altă ţară membră a UE şi faţă de oricare altă ţară din Balcanii de Vest, dintre care unele sunt candidate la aderarea la UE.

Această situaţie alarmantă i-a determinat pe numeroşi observatori să facă o legătură duminică între moartea jurnalistei şi activităţile sale profesionale.

Într-un mesaj pe Twitter, reprezentantul pentru libertatea media al Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE), Harlem Desir, s-a declarat şocat de moartea jurnalistei şi a făcut apel la ''o anchetă completă şi riguroasă''.

Numeroşi jurnalişti şi-au împărtăşit emoţia pe reţelele sociale, reamintind că Marinova este cel de-al treilea reprezentant al mass-media asasinat în decurs de un an în Europa.

În octombrie 2017, Daphne Caruana Galizia, cel mai cunoscut jurnalist de investigaţii din Malta, a fost ucisă într-un atentat cu bombă plasată sub maşina sa. În februarie 2018, jurnalistul slovac de investigaţii Jan Kuciak a fost împuşcat în cap în locuinţa sa, aminteşte Reuters.

RSF a făcut apel la autorităţile bulgare ''să facă lumină în legătură cu acest act odios'', cerându-le să-i plaseze sub protecţie pe colegii Viktoriei Marinova. A fost transmisă de asemenea o cerere de către site-ul de investigaţii Bivol.bg, condus printre alţii de către Dimitar Stoianov, jurnalistul recent intervievat de către Marinova.

''Suntem în stare de şoc. Niciodată nu am primit o ameninţare sub o astfel de formă'', a declarat, sub acoperirea anonimatului, pentru AFP un jurnalist de la TVN Ruse, colaborator al lui Marinova. Potrivit declaraţiilor jurnalistului, colegii săi şi el se tem acum pentru securitatea lor.

El a afirmat despre Marinova că era o jurnalistă ''disciplinată, ambiţioasă, care mergea până la capăt şi că avea un mare simţ al dreptăţii''. Ea le dădea cuvântul unor persoane în suferinţă, confruntate cu probleme precum violenţa conjugală, alcoolismul sau handicapul.

Potrivit RSF, jurnaliştii bulgari de investigaţii sunt expuşi la ''numeroase forme de presiune şi intimidare'' şi se confruntă cu ''oligarhi care deţin un monopol mediatic şi cu autorităţi suspectate de corupţie şi de legături cu crima organizată''.

Asociaţia jurnaliştilor europeni, cu sediul în Bulgaria, afirmă că jurnaliştii de la media regionale şi locale sunt îndeosebi de expuşi.

Reuters aminteşte că, în octombrie 2017, sute de jurnalişti bulgari au protestat în centrul Sofiei împotriva ameninţărilor din partea vicepremierului Valeri Simeonov la adresa celor mai mari posturi de televiziune ale ţării. El acuza media tradiţionale că duc împotriva sa ''o campanie masivă de defăimare''.