Deși UE a reușit să stabilizeze prețurile și să își asigure aprovizionarea în punctul culminant al crizei energetice, facturile la energie reprezintă încă o sursă reală de îngrijorare pentru milioane de europeni. După cum a subliniat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în recentul său discurs anual privind starea Uniunii din 10 septembrie 2025, principala cauză a creșterii prețurilor este bine cunoscută - dependența de combustibilii fosili ruși, scrie energypress.gr.
Inițiativa „Autostrăzile energetice” anunțată de președintele Comisiei Europene este o încercare de a aborda deficiențele structurale ale sistemului energetic european. Prin eliminarea a opt blocaje energetice critice, UE încearcă să transforme criza energetică într-o oportunitate de a obține o independență reală față de combustibilii fosili ruși. Soluția constă în producția masivă de energie internă curată și în modernizarea infrastructurii de interconectare energetică transeuropeană. Inițiativa „Autostrăzile energetice” este instrumentul central pentru atingerea acestor obiective.
În detaliu, cele opt proiecte care vor fi incluse în inițiativa UE sunt (a) integrarea optimă a Peninsulei Iberice cu interconexiuni energetice prin Pirinei către Franța, (b) conectarea Ciprului la piața internă a energiei electrice a UE pentru a pune capăt izolării sale electrice, (c) consolidarea interconexiunilor energetice în țările baltice, (d) îmbunătățirea aprovizionării cu energie în regiunea balcanică și în statele vecine estice, (e) transformarea Mării Nordului într-un centru de interconectare offshore, (f) Coridorul Sudic al Hidrogenului care leagă Marea Nordului de Marea Mediterană, (g) Coridorul Sud-Vest al Hidrogenului de la Portugalia la Germania și (h) îmbunătățirea stabilității prețurilor și a securității energetice în Europa de Sud-Est.
Consolidarea conexiunilor Peninsulei Iberice este esențială pentru piața unică a energiei electrice a UE
Consolidarea conexiunilor Peninsulei Iberice este esențială pentru piața unică a energiei electrice a UE, deoarece cele două țări au unele dintre cele mai scăzute rate de interconectare din UE, doar 3% din energia lor fiind schimbată. Această izolare devine periculoasă, după cum demonstrează pana masivă de curent care a lovit cele două țări în 2025. Proiectul din Golful Biscaya, programat să fie finalizat în 2028, va crește capacitatea la 5.000 de megawați de la 2.800 de megawați în prezent, permițând surplusului de energie regenerabilă din Spania și Portugalia să circule către piețele nord-europene, reducând prețurile și sporind securitatea aprovizionării.
Marele Interconector Maritim este un proiect cheie pentru piața unică a energiei electrice a UE, deoarece va pune capăt izolării electrice a Ciprului, singurul stat membru al UE fără interconectare. Cu toate acestea, dincolo de dimensiunea europeană, proiectul dobândește o importanță geostrategică prin conectarea sa la IMEC (Coridorul Economic India-Orientul Mijlociu-Europa). Interconectarea electrică Cipru-Israel face acum parte din pilonul energetic al IMEC, transformând Ciprul într-un nod central de interconectare între Asia, Orientul Mijlociu și Europa. Aceasta înseamnă că Cipru va putea funcționa ca o punte energetică pentru transferul de energie curată din Israel și din regiunea extinsă către Europa. Prima fază Grecia-Cipru, cu o capacitate de 1000 de megawați, este planificată să fie finalizată până la sfârșitul anului 2030.
Statele baltice au atins deja o etapă istorică prin sincronizarea energetică completă cu Europa continentală în februarie 2025, punând capăt dependenței lor de Rusia. Finalizarea cu succes a sincronizării rețelelor electrice ale Estoniei, Letoniei și Lituaniei cu Europa continentală la 9 februarie 2025 marchează independența energetică deplină față de Rusia și Belarus. Infrastructura de interconectare existentă (Estlink, NordBalt, LitPol Link) oferă deja o plasă de siguranță solidă, în timp ce proiecte viitoare, cum ar fi Harmony Link, vor consolida și mai mult integrarea în piața unică a energiei electrice a UE.
Coridorul electric transbalcanic, un element crucial
Coridorul electric transbalcanic este un element crucial în extinderea pieței unice în Balcanii de Vest. Proiectul este dezvoltat în patru secțiuni, primele două fiind deja finalizate. Prin intermediul coridorului, peste 1 milion de utilizatori din Serbia vor beneficia de o conectivitate îmbunătățită și de o tensiune mai stabilă. Proiectul face parte din planul mai amplu al UE pentru Balcanii de Vest, contribuind la integrarea treptată a țărilor din regiune în instituțiile energetice europene.
Transformarea Mării Nordului într-un centru de interconectare electrică offshore reprezintă viitorul pieței unice de energie electrică a UE. Centrul de energie eoliană din Marea Nordului prevede crearea de insule artificiale care conectează mii de turbine eoliene cu conexiuni eficiente de curent continuu la Europa continentală. Prima insulă artificială va acoperi o suprafață de 6 kilometri pătrați în zona Dogger Bank. Cu potențialul
de a dezvolta până la 110 gigawați de capacitate eoliană, proiectul va acoperi o parte semnificativă din nevoile de energie curată ale Europei, în timp ce tehnologiile de producere a hidrogenului verde direct din turbinele eoliene vor oferi flexibilitate în gestionarea aprovizionării. Dezvoltarea este planificată pe unități funcționale, fiecare dintre acestea urmând să constea din 4 gigawați de energie eoliană, 2 gigawați de unități de electroliză pentru producerea de hidrogen verde și 2 gigawați de interconectare electrică pentru exportul de energie electrică.
Coridorul Sudic al Hidrogenului SouthH2 este esențial pentru tranziția pieței unice a UE către era hidrogenului. Cu o lungime de 3300 km, acesta va conecta Africa de Nord la Germania prin Italia și Austria, oferind o capacitate de import de 4 milioane de tone de hidrogen pe an. Proiectul este implementat de un consorțiu format din operatorii de transport și sistem Snam din Italia, TAG și GCA din Austria și Bayernets din Germania. Faptul că peste 70% din conductele de gaze naturale pot fi adaptate pentru transportul hidrogenului reduce drastic costurile și accelerează implementarea, făcând din acest coridor un element cheie în crearea unei piețe paneuropene a hidrogenului.
Coridorul de hidrogen H2Med Sud-Vest, din Portugalia până în Germania, este primul coridor verde de hidrogen din UE. Proiectul constă în două subproiecte principale: (a) CelZa este o interconectare de 248 km între Portugalia și Spania, cu o capacitate maximă de 0,75 milioane de tone de hidrogen pe an, și (b) BarMar constă dintr-o conductă submarină de 455 km între Barcelona și Marsilia, cu o capacitate de 1,5 milioane de tone de hidrogen pe an. Cu o capacitate totală de transport de peste 2 milioane de tone de hidrogen pe an, acesta va crea o nouă dinamică pe piața unică, permițând transformarea surplusului de energie regenerabilă din Peninsula Iberică în hidrogen și exportarea către regiunile industriale din Europa Centrală. Integrarea tuturor rețelelor naționale de hidrogen va crea sistemul unic european de transport.
Îmbunătățirea stabilității prețurilor și a securității energetice în Europa de Sud-Est se concentrează pe crearea unei piețe unice în Balcanii de Vest. Regiunea este puternic dependentă de combustibilii fosili și are o infrastructură energetică învechită, prețurile energiei electrice fluctuând considerabil. Proiecte precum Interconectorul Grecia-Bulgaria, inaugurat în 2022, sunt exemple de cooperare transfrontalieră de succes.
În ciuda angajamentului politic și a finanțării disponibile, implementarea celor opt proiecte se confruntă cu provocări semnificative. Procedurile birocratice de autorizare rămân principala cauză a întârzierilor, în special pentru proiectele transfrontaliere care necesită coordonare între mai multe țări. Evaluările de mediu pentru cablurile submarine și insulele energetice prelungesc termenele, în timp ce provocările tehnologice sunt la fel
de semnificative. Tehnologia hidrogenului este încă la început, iar cerințele de siguranță pentru conductele de hidrogen sunt mai stricte decât cele pentru gazele naturale.
De aceea, inițiativa „Autostrăzile Energetice” reprezintă o nouă fază în strategia energetică europeană. Implementarea cu succes a celor opt proiecte va transforma peisajul energetic al UE, reducând prețurile și sporind securitatea aprovizionării. Cu toate acestea, succesul va depinde de sprijinul politic consistent, de eficiența procedurilor birocratice și de capacitatea societăților europene de a accepta schimbările temporare pe care le necesită infrastructurile mari. Președintele Comisiei Europene a subliniat că europenii au nevoie de energie accesibilă chiar acum și este clar că inițiativa „Autostrăzile Energetice” va aduce o contribuție semnificativă la furnizarea de energie stabilă și accesibilă tuturor cetățenilor UE, consolidând interconectarea piețelor, promovând competitivitatea și sprijinind tranziția către surse de energie curate.
Comentează