Fostul premier și fost lider al PNL, Florin Cîțu, susține că România a făcut, în perioada 2022–2026, un „viraj brutal” de la drumul spre o economie liberală către un model intervenționist agresiv, marcat de creșteri de taxe, extinderea bazelor de impozitare și un rol tot mai mare al statului în economie.
Într-o analiză publicată pe rețelele sociale, Florin Cîțu amintește că, în 2020, a fost oprită orientarea României către ceea ce el numește „socialism cu față umană”, specific perioadei 2017–2019, iar în 2021 țara făcea „pași rapizi” spre o economie liberală, bazată pe stimulente, disciplină fiscală, reducerea presiunii pe capital și muncă și limitarea intervenției statului.
Potrivit fostului premier, această direcție a început să se schimbe din 2022, nu printr-o decizie singulară, ci printr-o serie de măsuri fiscale și de reglementare care, cumulate, au modificat profund cadrul economic inițial.
Creșteri de taxe și noi poveri fiscale
Florin Cîțu enumeră o serie de modificări introduse sau asumate în perioada 2022–2026:
TVA standard: de la 19% la 21%;
TVA redus: de la 5% și 9% la 11%;
Impozitul pe dividende: de la 5% la 8%, apoi 10% și până la 16%;
Suprataxarea sectorului bancar: de la 0% la 4% din cifra de afaceri;
Accize: majorări succesive la combustibili, alcool și tutun.
De asemenea, acesta atrage atenția asupra modificărilor privind contribuția la sănătate (CASS), care, deși a rămas formal la 10%, și-a extins considerabil impactul:
extinderea bazei de aplicare la dividende, chirii și dobânzi;
aplicarea CASS pentru pensii peste 3.000 de lei;
aplicarea CASS pentru concedii medicale;
creșterea plafonului de la 10 salarii la 72 de salarii, până în 2026.
Piața muncii și presiunea asupra angajatorilor
În analiza sa, fostul premier menționează și schimbările de pe piața muncii, în special suprataxarea contractelor part-time la nivelul salariului minim, indiferent de numărul de ore lucrate, măsură pe care o consideră descurajantă pentru angajatori și angajați deopotrivă.
„Un stat mai mare, un sector privat mai mic”
Privite în ansamblu, aceste măsuri descriu, în opinia lui Florin Cîțu, trecerea de la un model economic bazat pe liberalizare și stimulente la unul intervenționist, construit pe extinderea continuă a taxelor și contribuțiilor pentru a susține un stat tot mai mare.
„Rezultatul este un sector privat mai mic și mai abuzat”, concluzionează fostul premier, avertizând că această direcție riscă să afecteze competitivitatea economiei românești pe termen mediu și lung.
Comentează