Seriile de tablouri ''Nus Bleus'', ''Intérieurs de Vence'', albumul ''Jazz'' sau monumentala lucrare ''La Gerbe'' sunt piesele de rezistenţă ale unei expoziţii deschise începând de marţi la Grand Palais din Paris şi care documentează ultimii ani de creaţie ai pictorului francez Henri Matisse, perioadă considerată ''cea mai prolifică'', informează sâmbătă AFP, potrivit Agerpres.
Intitulată ''Matisse 1941-1954'', expoziţia reuneşte 320 de lucrări - picturi, desene, cărţi ilustrate, guaşe decupate, textile sau vitralii - care atestă efervescenţa creatoare atinsă de artist înainte de a se stinge din viaţă la vârsta de 84 de ani.
În 1941, Matisse suferă o intervenţie chirurgicală majoră, din care scapă cu viaţă ''ca prin urechile acului'', după cum i-a scris prietenului lui Albert Marquet. În plus, întrucât era considerat de autorităţile naziste un artist ''degenerat'', nu mai expune.
La acea epocă era aşadar ''un bărbat vârstnic, cu un handicap parţial, care abia mai reuşea să stea în picioare'', a explicat Claudine Grammont, curatoarea expoziţiei realizată în colaborare cu Centrul Pompidou şi fostă directoare a muzeului Matisse de la Nisa.
Paradoxal însă, adaugă ea, artistul intră în ''cea mai prolifică perioadă a carierei sale: este cu adevărat apoteoza, ceea ce înseamnă că artistul este într-o formă dezinvoltă, de detaşare... Pe scurt, un moment de graţie.''
''S-a spus adesea, pe nedrept, că, în timpul acestei perioade, Matisse a încetat să mai picteze şi că a făcut doar guaşe decupate... Ei bine nu, Matisse a pictat 75 de tablouri în perioada 1941-1954'', a spus şefa departamentului de artă grafică de la Centrul Pompidou.
La acea vreme a creat de asemenea ''peste 230 de guaşe decupate pe hârtie'', a adăugat ea. ''Doar în anul 1950 sunt realizate 40 de opere. Este mult pentru o persoană de 80 de ani''.
Panouri monumentale
Expoziţia, care îşi va închide porţile pe 26 iulie, reuneşte creaţiile esenţiale ale acestei perioade: ultima serie de 12 picturi ''Intérieurs de Vence'' (1946-1948), albumul ''Jazz'' (1947) şi macheta corespunzătoare, dar şi desene în pensulă sau cerneală.
Principalele elemente decorative ale capelei din Vence sunt de asemenea expuse, precum şi panouri monumentale precum ''La Gerbe'' (1953) şi paleta sa de culori vii sub forma unui buchet de flori.
Totodată, sunt reunite în mod excepţional marile figuri din guaşe decupate, cum ar fi seria de patru ''Nus Bleus''.
Acest tip de operă este caracteristic pentru ultimii ani de creaţie ai lui Matisse, când artistul şi-a modificat semnificativ maniera de a crea, ''prin introducerea acestui nou mediu, cel al guaşei decupate, care îl va determina să-şi dezvolte un nou vocabular iconografic'' şi va oferi artei sale o anvergură monumentală, explică Grammont.
De aceea expoziţia este organizată pe două etaje, în săli vaste, care să poată găzdui aceste mari ''ansambluri'' de guaşe decupate, care erau ''fixate pe pereţii'' atelierului artistului şi la care pictorul lucra deseori noaptea ''pentru că suferea de insomnie''.
''Ceea ce am vrut să restituim prin această expoziţie a fost tocmai această intimitate cu atelierul'', a precizat pentru AFP curatoarea. ''Faptul că putem intra în atelierul lui Matisse pentru a ne regăsi în faţa operelor'' asemenea unei ''imersiuni''.
Comentează