Uniunea Europeană (UE) şi-a reafirmat miercuri angajamentul strategic faţă de ţările din Balcanii de Vest, declarând că nu le neagă posibilitatea unei viitoare aderări bazate pe merit şi sub rezerva unor reforme credibile, a respectării statului de drept şi a alinierii la politicile externe şi de securitate ale blocului, informează EFE şi dpa.
Într-o declaraţie în 21 de puncte semnată de ţările balcanice participante şi de UE, blocul comunitar şi-a exprimat "angajamentul deplin şi neechivoc faţă de perspectiva aderării ţărilor din Balcanii de Vest la Uniune", precum şi faţă de menţinerea cooperării regionale într-un context marcat de războiul din Ucraina, potrivit Agerpres.
"Viitorul Balcanilor de Vest este în Uniunea noastră. Extinderea este o posibilitate realistă de care trebuie să profităm", se arată în document, intitulat "Declaraţia de la Bruxelles", care remarcă totodată că "extinderea este o investiţie geostrategică în pace, securitate, stabilitate şi prosperitate".
Printre concluziile summitului se numără necesitatea consolidării legăturilor dintre UE şi regiune, precum şi alinierea la Politica Externă şi de Securitate Comună, inclusiv sancţiuni împotriva Rusiei, şi consolidarea cooperării în domeniul apărării, al securităţii cibernetice şi al luptei împotriva ameninţărilor hibride.
Documentul subliniază, de asemenea, necesitatea rezolvării disputelor şi problemelor bilaterale moştenite din trecut prin "soluţii definitive, incluzive şi obligatorii".
În plus, "Declaraţia de la Bruxelles" subliniază sprijinul şi solidaritatea "neclintite" cu Ucraina, în contextul în care aceasta "îşi apără suveranitatea şi integritatea teritorială faţă de războiul de agresiune neprovocat şi ilegal al Rusiei".
Gestionarea crizei migraţiei "rămâne o provocare şi o responsabilitate comună, precum şi o prioritate cheie", în timp ce combaterea corupţiei, a traficului de droguri şi a tuturor formelor de criminalitate gravă şi organizată este stabilită ca o altă prioritate.
În sectorul energetic, accentul se pune pe diversificarea surselor şi a aprovizionării, reducerea dependenţei faţă de terţi şi creşterea securităţii.
Declaraţia susţine, de asemenea, că Planul de Creştere "are potenţialul de a accelera creşterea economică în regiune în următorul deceniu prin alocarea a 6 miliarde de euro pentru reforme şi investiţii".
În fine, documentul identifică absenţa unei normalizări a relaţiilor dintre Belgrad (Serbia) şi Pristina (Kosovo) ca un obstacol cheie care împiedică integrarea europeană a ambelor părţi şi subliniază că "toate acordurile încheiate în cadrul dialogului UE-Belgrad-Pristina trebuie implementate".
Ţările balcanice care au participat la summit şi au semnat declaraţia cu UE au fost Albania, Bosnia şi Herţegovina, Kosovo, Muntenegru şi Macedonia de Nord, în timp ce Serbia a decis să nu se alăture.
Comentează