Serviciile secrete americane l-au avertizat pe președintele Donald Trump că Iranul va ataca țările vecine ca răspuns la atacurile armatelor din SUA și Israel, relatează Mediafax.
Ce au transmis serviciile secrete
Serviciile secrete americane l-au avertizat pe Donald Trump, înainte de atacul asupra Iranului, că represaliile împotriva aliaților SUA din Golf erau un efect aproape sigur, potrivit Reuters.
Informația contrazice poziția oficială.
După primele atacuri israeliene și americane, Donald Trump s-a declarat surprins de faptul că Iranul a atacat țări din Orientul Mijlociu precum Qatar, Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite.
Inițial, statele din Golf nu au susținut războiul cu Iranul. Între timp, poziția s-a schimbat radical. În prezent, liderii țărilor apropiate de SUA îl îndeamnă pe Trump să nu se oprească până când Iranul nu va mai putea amenința rutele petroliere regionale.
Atacurile iraniene
Iranienii au atacat cu rachete și drone aeroporturile, porturile și instalațiile energetice din Golf. De asemenea, au dat peste cap circulația navelor prin Strâmtoarea Ormuz.
De aceea, liderii din Golf văd regimul din Iran ca pe o amenințare directă.
Iranul susţine că poate duce războiul cu SUA şi Israel cât timp va fi necesar
Iranul a susţinut luni că forţele sale armate sunt hotărâte "să se apere atât timp cât va fi necesar" în războiul actual declanşat de SUA şi Israel, până când acestea două din urmă vor înţelege că nu îl pot ataca oricând doresc şi să înceteze apoi conflicul când situaţia le convine sau când întâmpină dificultăţi, relatează agenţia EFE, conform Agerpres.
"Forţele noastre armate şi poporul nostru sunt decise să se apere atât timp cât va fi necesar, până când inamicul va înţelege că nu poate iniţia un război împotriva Iranului oricând doreşte şi să-l oprească atunci când îi convine", a spus purtătorul de cuvânt al Ministerului iranian de Externe, Esmail Baghaei, la o conferinţă de presă. El s-a referit astfel atât la războiul în desfăşurare cât şi la războiul de 12 zile declanşat de Israel anul trecut împotriva Iranului, conflict în care au intervenit atunci şi Statele Unite printr-un bombardament asupra instalaţiilor nucleare subterane ale Iranului.
Acelaşi purtător de cuvânt a insistat că Iranul nu va tolera ca "două regimuri malefice" (referindu-se la SUA şi Israel) să-i impună un război şi ulterior, când le convine situaţia sau când se confruntă cu dificultăţi logistice ori defensive, să declare încetarea focului doar pentru a relua agresiunea la scurt timp mai târziu.
"Agresorul, conform raţiunii, logicii şi dreptului internaţional, trebuie tras la răspundere. Trebuie să ne asigurăm că acest război, sau aceste războaie intermitente, nu ne vor fi impuse din nou regiunii şi ţării noastre periodic", a explicat oficialul iranian, conform căruia războiul aflat în desfăşurare a fost "impus" Iranului în timp ce acesta negocia cu seriozitate un acord asupra programului său nuclear.
Războiul, pornit de SUA şi Israel pe 28 februarie şi care constă într-o campanie intensă de atacuri aeriene, a intrat în a treia săptămână. Potrivit Pentagonului, în primele două săptămâni ale conflictului au fost atacate peste 15.000 de ţinte în Iran. Sunt vizate cu precădere instalaţiile nucleare, cele de producţie şi lansare a rachetelor balistice, depozite de muniţii, bazele armatei şi ale Corpului Gărzilor Revoluţionare, locaţiile unde se estimează că s-ar afla lideri politici şi militari, etc.
Iranul ripostează cu drone şi rachete lansate în valuri asupra Israelului şi a bazelor şi intereselor americane din Golf. Confruntat cu imposibilitatea de a câştiga o confruntare directă, Iranul a optat pentru extinderea geografică a conflictului pentru a lovi punctele slabe ale inamicului, cum ar fi radarele de alertă timpurie. În paralel cu aceste lovituri, Teheranul se concentrează pe Strâmtoarea Ormuz, uşor de controlat de pe coasta iraniană, în timp ce SUA încă ezită să recurgă la opţiunea riscantă a escortării militare a navelor comerciale ce traversează această cale navigabilă prin care tranzitează aproximativ 20% din comerţul mondial cu petrol şi gaze naturale lichefiate (GNL).
Trump ameninţă Iranul
Preşedintele american Donald Trump a ameninţat luni Iranul că i-ar putea distruge infrastructura petrolieră de pe insula Kharg, insula din Golful Persic unde este încărcat circa 90% din petrolul exportat de Iran şi care a fost deja bombardată puternic de SUA joia trecută, relatează agenţia EFE.
"Am distrus pur şi simplu totul pe insulă, cu excepţia zonei în care se află petrolul. Eu o numesc conducte. Am ferit conductele. Nu am vrut să o facem, dar o vom face. Putem să o facem cu doar cinci minute de preaviz", a susţinut Trump la o conferinţă de presă la Casa Albă, în a 17-a zi a războiului pe care Statele Unite şi Israelul l-au declanşat contra Iranului.
Statele Unite au bombardat ţinte militare pe insula Kharg joia trecută, dar au evitat să distrugă infrastructura petrolieră a acesteia pentru a nu perturba şi mai mult piaţa globală a petrolului, deja afectată de blocarea de facto a Strâmtorii Ormuz. Trump a ameninţat şi atunci că s-ar putea răzgândi şi să ordone lovirea acelei infrastructuri dacă Teheranul menţine blocada strâmtorii. În replică, Iranul a ameninţat că ar putea lovi infrastructura petrolieră a ţărilor din Golf.
Campania de atacuri aeriene americano-israeliene împotriva Iranului continuă "cu toată forţa" a mai spus Trump, care a susţinut că armata americană a lovit peste 7.000 de ţinte în Iran, "în principal ţinte comerciale şi militare", şi că în urma diminuării potenţialului militar al Iranului numărul rachetelor balistice lansate de acesta ar fi scăzut cu 90%, iar cel al dronelor cu 95%.
Întrebat despre soarta noului lider suprem al Iranului, ayatollahul Mojtaba Khamenei, care i-a luat locul tatălui său, Ali Khamenei, ucis în prima zi de atacuri aeriene, Trump a răspuns că încă nu ştie dacă acesta este mort sau doar rănit.
Mojtaba Khamenei a transmis joia trecută primul său mesaj în calitate de nou lider suprem al Republicii Islamice, dar fără să apară în imagini, mesajul său fiind citit de un prezentator la televiziunea de stat iraniană. El a cerut ca Strâmtoarea Ormuz să rămână închisă, a ameninţat bazele americane din Orientul Mijlociu şi a jurat că "sângele martirilor va fi răzbunat".
Bombardamentele americano-israeliene ţintesc în Iran cu precădere instalaţiile nucleare, cele de producţie şi lansare a rachetelor balistice, depozite de muniţii, bazele armatei şi ale Corpului Gărzilor Revoluţionare, locaţiile unde se estimează că s-ar afla lideri politici şi militari, etc. Iranul ripostează atacurilor aeriene cu drone şi rachete lansate în valuri asupra Israelului şi a bazelor şi intereselor americane din Golf.
Contrar aşteptărilor preşedintelui american, populaţia iraniană nu a pornit nicio revoltă care să înlăture actualul regim şi să permită intalarea în locul acestuia a unui regim pro-occidental, obiectivul principal urmărit de Trump, dincolo de cel declarat de eliminare a programului nuclear şi a rachetelor balistice iraniene.
Comentează