Într-un moment de criză profundă, cu armata rusă avansând constant în est și sub tirul continuu al bombardamentelor aeriene, Ucraina privește din nou spre Washington. Speranța ar putea veni de acolo. Trei ani și jumătate de război au epuizat resursele Kievului, dar nu și așteptările. Trump a anunțat că va face luni un „anunț major” în privința Rusiei, exprimându-și totodată „frustrarea și dezamăgirea” față de ezitările Moscovei în procesul de pace.
Totuși, după cum remarcă o analiză amplă a publicației The Kyiv Independent, dacă acest anunț nu va include un pachet substanțial de ajutor militar sau sancțiuni severe împotriva Kremlinului, impactul asupra războiului va fi minim. Pentru Ucraina, miza este vitală, iar relația cu Washingtonul este un echilibru fragil, greu de menținut, dar imposibil de rupt.
O relație instabilă
La începutul mandatului său, Trump a generat incertitudine la Kiev, iar relația s-a deteriorat constant. Punctul culminant a fost atins pe 28 februarie, când președintele Vladimir Zelenski a fost încolțit în Biroul Oval de Trump și senatorul JD Vance într-o întâlnire tensionată care s-a încheiat cu alungarea liderului ucrainean de la Casa Albă.
Ulterior, Trump a amenințat public cu retragerea din conflictul din Ucraina și l-a lăudat pe Vladimir Putin, pe fondul sistării graduale a ajutorului militar american.
Pentru a relansa relația, Kievul a făcut o serie de concesii și gesturi simbolice, precum: acorduri economice privind mineralele rare, negocieri orchestrate la Istanbul și elogii publice la adresa liderului de la Washington. Însă toate aceste acțiuni nu au schimbat fundamental atitudinea administrației Trump.
Trump, lumina de la capătul tunelului
Fostul ofițer al armatei americane și actual senator republican Tom Brewer consideră că Trump are de ales între două opțiuni: să susțină Ucraina cu resursele necesare sau să se retragă complet. În opinia lui, „Administrația Trump are toate pârghiile pentru a pune presiune pe Rusia, dar îi lipsește voința”.
Alți experți, precum Eric Ciaramella de la Carnegie Endowment, cred că Trump a decis deja să nu exercite nicio presiune reală asupra Kremlinului. Lipsa unei poziții ferme alimentează temerile privind o eventuală retragere totală a SUA din sprijinul Ucrainei, cu efecte devastatoare asupra securității europene.
Rusia escaladează
În acest context, Rusia nu mai face niciun efort să mimeze interesul pentru pace. Oficialii de la Kremlin declară deschis că nu intenționează să oprească războiul, ci să continue ofensiva până la o victorie completă. În paralel, atacurile aeriene au devenit tot mai intense, inclusiv asupra unor orașe aflate departe de linia frontului.
De cealaltă parte, Europa încearcă să umple golul lăsat de Statele Unite, dar ritmul eforturilor este lent. Capacitatea industrială nu este încă suficientă pentru a susține un conflict de asemenea amploare, iar criticii susțin că bătrânul continent nu este pregătit să-și asume singur apărarea colectivă.
O populație hotărâtă să reziste
În pofida unei situații din ce în ce mai dificile, moralul populației ucrainene rămâne ridicat. Mișcările de rezistență continuă în teritoriile ocupate, iar sondajele arată că majoritatea cetățenilor sunt deciși să continue lupta, indiferent de sprijinul american.
Artistul Hryhorii Matsebok a descris un atac recent asupra Kievului ca fiind „cel mai intens” trăit până acum: „Crezi că sfârșitul a și venit”.
După o iarnă relativ calmă, ofensiva rusă din estul Ucrainei a fost reluată cu forțe sporite. Doar în lunile mai și iunie, trupele ruse au cucerit peste 440 km² de teritoriu. Zonele cele mai critice sunt în regiunea Donețk, unde orașe precum Pokrovsk și Kostiantynivka riscă să fie încercuite.
Ucraina, la rândul său, a accelerat producția internă de arme și drone, reducând dependența de muniția livrată din exterior. Totuși, cea mai mare provocare rămâne mobilizarea unui număr suficient de soldați pentru a apăra cei peste 1.200 de kilometri de linie de front.
Încotro merge sprijinul american
Deși Pentagonul a anulat recent livrări de muniție aprobate sub administrația Biden, Trump a revenit ulterior asupra deciziei. A adoptat o retorică mai dură față de Putin și a anunțat un plan prin care NATO ar urma să contribuie financiar la sprijinul militar pentru Ucraina. Însă ajutoarele rămân simbolice, mult sub cele din perioada Biden.
„Nu este suficient nici pentru a-l constrânge pe Putin la negocieri serioase,” a spus Oleksandr Merejko, președintele comisiei pentru afaceri externe din Parlamentul ucrainean. În lipsa unui ajutor consistent, Ucraina nu poate spera la o paritate militară cu Rusia, iar perspectivele unei păci negociate se îndepărtează.
Pentru Ucraina, menținerea sprijinului SUA rămâne o prioritate vitală. Însă lecția ultimilor ani este clară: relațiile cu Administrația Trump pot suferi răsturnări bruște, iar garanțiile politice se pot evapora peste noapte. Într-un război de uzură în care ambele tabere par pregătite să continue la nesfârșit, fiecare decizie venită de la Washington poate înclina balanța dintre supraviețuire și înfrângere.
Comentează