Președintele Uniunii Naționale a Barourilor din România (UNBR), avocatul Traian Briciu a felicitat DNA pentru capacitatea sa instituțională de a nu se lăsa angrenată în malaxorul senzaționalului și pentru respectarea drepturilor celor cercetați și demnitatea umană în cadrul anchetelor Direcției.
„Încep cu ce am auzit în ultimele zile, că Justiția nu se mai bucură de încrederea cetățenilor ca în vremurile anterioare. Eu cred ceva mai rău. S-a bucurat vreodată Justiția de încrederea societății?
Întrebarea e dacă evaluările când se bucura justiția de încrederea populației erau cele corecte? Era vorba de popularitate? Eu cred că este vorba din punctul de vedere al substanței era vorba doar de popularitate.
Încrederea bănuiesc eu e că se obține în mod real urmare unei munci de foarte lungă durată și nu ține de cine este vremelnic la cârma unei instituții.
Popularitatea pe de altă parte se poate obține prin satisfacerea stimulilor pe care societatea îi are la un moment dat, dar istoria a dovedit că stimulii de regulă , de moment, sunt cei incorecți.
Instituția care marșează pe linia popularității are de regulă o problemă. Problema e că atinge de regulă pentru scurt moment un potențial maxim iar apoi scade”, a explicat Traian Briciu.
Între popularitate și senzațional
„Eu nu cred că Justiția nu își dorește cu adevărat un astfel de scenariu.
Ajung acum la problema zilei, raportul de bilanț DNA pe care îl felicite pentru că a mers pe linia mult mai dificilă de a consolida o încredere care nu cred că se fortifică în doar trei ani, cred că nici în șase.
Cred că societatea nu poate face clar distincția între popularitate și încredere lucru pe care văd că și l-a asumat DNA.
S-a aplecat asupra unor anchete cu adevărat structurale, s-a dus foarte mult spre zona care afectează elementele structurale ale statului, precum infrastructură, și a arătat un apetit foarte scăzut succeselor răsunătoare.
Deci din acest punct și mie mi se pare că atenția foarte mare a DNA a fost axată foarte mult de respectarea demnității umane și a drepturilor celor cercetați.”, a spus șeful UNBR, avocatul Traian Briciu.
Șeful ICCJ, marele absent
Procurorul șef al DNA, Marius Voineag prezintă, joi, datele bilanțului de activitatea a Direcției pentru anul 2025 iar la evenimentul organizat la sediul Băncii Naționale a României au fost invitați ministrul Justiției, Radu Marinescu, șeful PICCJ, Alex Florența și șeful Baroului București, Traian Briciu.
Potrivit organigramei evenimentului vor lua cuvântul după discursul șefului DNA cei trei oficiali precum și chestorul Bogdan Despescu, secretar de stat și vicepreședintele Consiliului Superior al magistraturii, Bogdan Silviu Staicu.
Dacă în anii precedenți sub toți foștii procurori șefi ai Direcției șeful ICCJ era o figură prezentă în acest an, la fel ca și în anul anterior, conducătorul instanței supreme nu a fost invitat la bilanțul DNA.
Ultimul bilanț pentru Voineag la DNA
Șeful Direcției Naționale Anticorupție (DNA), Marius Voineag, nu va mai continua la conducerea parchetului anticorupție și a anunțat că și-a depus candidatura pentru funcția de adjunct al procurorului general al României.
Marius Voineag susține că Direcția a devenit „o instituție mai puternică” în cei trei ani de mandat, invocând dosare de „mare rezonanță publică” care „au trecut testul instanței”, creșterea complexității cauzelor și „sumele efective” indisponibilizate, pe care afirmă că le depășesc „cu mult” bugetul instituției.
„DNA este astăzi o instituție mai puternică decât în momentul în care am preluat mandatul de procuror-șef”, transmite Voineag, adăugând că instituția este „respectată de români” și „temută” de cei care administrează „cu rea-credință” resursele publice.
Șeful DNA afirmă că își încheie mandatul „cu fruntea sus” și subliniază că DNA trebuie să își păstreze echilibrul între presiunea publică și riscul politizării.
Motivul candidaturii pentru Parchetul General
Voineag explică și motivul candidaturii pentru Parchetul General.
„Procedura de numire a procurorilor șefi implică decizia oamenilor politici”, iar performanța DNA „depinde de susținerea tuturor instituțiilor statului, inclusiv a celor politice”. În acest context, spune că a decis „de ceva vreme” să candideze pentru poziția de adjunct al procurorului general al României, „acolo unde cred că pot contribui astăzi cel mai bine la obiectivul esențial al justiției ca serviciu public”.
Declarația de presă transmisă de Marius Voineag
„DNA este astăzi o instituție mai puternică decât în momentul în care am preluat mandatul de procuror-șef. Acest lucru se vede în dosarele de mare rezonanță publică ce au trecut testul instanței, în numărul și complexitatea dosarelor instrumentate, în sumele efective pe care le-am indisponibilizat și care depășesc cu mult bugetul instituției.
DNA este o instituție mai bine organizată, atractivă pentru procurori, care a lucrat cauze importante alături de partenerii americani și europeni și a cărei performanță a fost recunoscută în evaluările internaționale.
Le mulțumesc colegilor din DNA și din alte instituții ale statului român pentru că, într-un climat general foarte polarizat și plin de incertitudini inclusiv legislative, am continuat să ne ghidăm doar după lege și probe. Le mulțumesc celor din mass-media și din societatea civilă care ne-au ajutat să combatem mai bine corupția și să ne îmbunătățim activitatea.
Sunt mândru de munca mea și a colegilor mei din ultimii trei ani. Știu cât de mare este responsabilitatea procurorului-șef DNA și știu că presiunile și atacurile publice sunt deseori pe măsura gravității dosarelor, așa că DNA trebuie să meargă cu aceeași forță înainte, fiind atentă la discuțiile din societate, dar evitând să fie prinsă în dispute politice.
DNA este o instituție mai importantă decât fiecare dintre membrii ei. Este o instituție respectată de români, care leagă natural lupta anti-corupție de activitatea noastră. Este o instituție temută de toți cei care administrează cu rea-credință resursele publice, o instituție esențială și respectată a statului român.
Așa și trebuie să rămână, evitând atât tentația telejustiției, dar și a predării în fața politicului. Mandatul meu de procuror-șef se oprește după acești trei ani. Sunt procuror de aproape 20 ani și de fiecare dată am mers acolo unde am crezut că pot avea cel mai mare impact. Sunt un om al legii și al eficienței, nu al spectacolului și conflictelor publice. Într-un peisaj instituțional în care obiectivele manageriale rămân adesea vagi sau imposibil de verificat, am ales să îmi asum ținte concrete și măsurabile, iar orice persoană de bună-credință poate evalua astăzi, dacă au fost atinse.
Consider că mi-am îndeplinit obiectivele asumate pentru DNA în planul de candidatură și ies cu fruntea sus din acest mandat. Așa cum este firesc și democratic, procedura de numire a procurorilor șefi implică decizia oamenilor politici. Într-o țară în care încrederea este puțină, iar totul personalizat și deseori demonizat, performanța DNA depinde de susținerea tuturor instituțiilor statului, inclusiv a celor politice. Î
m acest context, am decis, de ceva vreme, să-mi depun candidatura pentru poziția de adjunct al procurorului general al României, acolo unde cred că pot contribui astăzi cel mai bine la obiectivul esențial al justiției ca serviciu public. Vreau să le transmit colegilor din DNA faptul că misiunea lor este mai importantă ca oricând, iar cetățenilor să aibă încredere în curajul și profesionalismul instituției”, a transmis Voineag.
Comentează