Şase din zece români (63%) au observat o creştere puternică a reclamelor suspecte sau aparent frauduloase în 2025, arată un studiu Visa, dat luni publicităţii. Studiul este parte a unei campanii Visa la nivel global, pentru conştientizarea riscurilor de fraudă online, conform AGERPRES.
Potrivit sursei citate, aproximativ o treime dintre români (35%) se uită dacă oferta provine dintr-o sursă verificată. În acelaşi timp, aproape patru din zece (38%) rareori citesc mai mult decât titlul unei ştiri online sau de pe reţelele sociale înainte să-şi formeze o opinie, iar titlurile de ştiri false generate cu inteligenţă artificială au de peste două ori mai multe şanse de a păcăli consumatorii decât recenziile false ale clienţilor (26% faţă de 10%).
Studiul relevă că aproape doi din zece români, victime ale fraudei online, au raportat pierderi de bani din cauza escrocheriilor online, iar 25% au spus că s-au confruntat cu stres, anxietate şi ruşine că au fost păcăliţi. Aproape o treime (28%) dintre cei care nu au raportat escrocheria au considerat că nu merită timpul şi efortul investite în rezolvarea acesteia. Unul din zece utilizatori de reţele sociale, din România, admite că nu a luat nicio măsură pentru a se proteja în mediul online.
Componenta digitală a campaniei Visa în România a inclus şi un test menit să observe reacţiile publicului în faţa conţinutului fals creat cu ajutorul inteligenţei artificiale. Mai exact, pe trei platforme de ştiri din România, au fost rulate bannere care simulau un vizual înşelător, similar celor folosite frecvent în tentativele de fraudă online. Acestea direcţionau utilizatorii către o pagină Visa cu sfaturi practice despre cum să recunoşti şi să eviţi fraudele online.
Pe parcursul a 12 zile, bannerele au fost afişate de peste două milioane de ori, iar zeci de mii de utilizatori au ales să dea click, fără să ştie unde vor fi direcţionaţi. Majoritatea interacţiunilor (89%) au avut loc de pe smartphone, ceea ce confirmă faptul că expunerea la conţinut potenţial înşelător se produce cel mai des în contexte rapide, "din mers", când atenţia este fragmentată şi verificările suplimentare sunt rare.
Chiar şi aşa, interacţiuni relevante au venit şi din zona de desktop, indicând că nici utilizatorii care consumă informaţia într-un cadru mai "aşezat" nu sunt complet protejaţi de acest tip de capcane digitale.
"În doar 12 zile, peste 22.000 de utilizatori au dat click pe un vizual care simula conţinut fals creat cu ajutorul inteligenţei artificiale. Studiul şi testul realizate de Visa ne arată că nu vorbim despre un caz izolat, ci despre un fenomen care descrie cât de convingătoare pot fi aceste tipuri de imagini şi cât de uşor pot fi confundate cu informaţii reale. Asta, în condiţiile în care peste o treime (37%) dintre români recunosc că nu au încredere în capacitatea lor de a identifica conţinutul generat cu inteligenţă artificială. Toate acestea confirmă nevoia urgentă de educaţie digitală, într-un context în care fraudele online devin tot mai sofisticate. Prin colaborare între toţi cei implicaţi - de la reţele sociale, platforme de conţinut şi de plată, până la instituţii financiare, comercianţi, autorităţi şi publicul larg - putem oferi consumatorilor instrumentele şi cunoştinţele de care au nevoie pentru a rămâne în siguranţă", spune Elena Ungureanu, Country Manager Visa în România.
Un alt indicator important este timpul de expunere: vizualurile au rămas vizibile, în medie, peste 10 secunde, suficient cât un utilizator să observe mesajul, să-l proceseze şi să decidă să acţioneze asupra lui. Acest lucru arată cât de convingătoare pot fi vizualurile false bine realizate şi cât de uşor se pot integra în fluxul obişnuit de ştiri şi informaţii.
Potrivit sursei citate, inteligenţa artificială are un rol cheie în strategia Visa privind prevenirea fraudelor. De peste trei decenii, compania foloseşte instrumente bazate pe AI pentru a menţine plăţile în siguranţă şi pentru a fi cu un pas înaintea ameninţărilor tot mai mari.
Doar în ultimii cinci ani, Visa a investit peste 13 miliarde de dolari în tehnologie, inclusiv în construirea de sisteme performante bazate pe inteligenţă artificială. Acestea detectează comportamentele suspecte în timp real şi opresc escrocheriile înainte ca acestea să ajungă la utilizatori.
În ultimul an, Visa Scam Disruption, departamentul de combatere a fraudelor din cadrul Visa, a identificat tentative de fraudă în valoare de peste 1 miliard de dolari, dintre care peste 260 de milioane de dolari în Europa.
Cercetarea a fost realizată de Opinium, la comanda Visa, în perioada august-septembrie 2025, pe un eşantion total de 9.500 de adulţi (18+), reprezentativ la nivel naţional pentru fiecare dintre cele 11 pieţe europene analizate: România, Marea Britanie, Franţa, Germania, Italia, Spania, Slovacia, Polonia, Ungaria, Bulgaria şi Cehia. În România, studiul s-a bazat pe un eşantion de 1.000 de adulţi (18+), reprezentativ la nivel naţional.
Visa este o companie care activează în domeniul plăţilor digitale, facilitând tranzacţii de plată între consumatori, comercianţi, instituţii financiare şi entităţi guvernamentale din peste 200 de ţări şi teritorii.
Comentează