Preşedintele rus Vladimir Putin îşi intensifică eforturile de destabilizare a Occidentului, forţând liderii europeni să reevalueze amploarea ameninţării şi să se grăbească să adopte noi măsuri de apărare, scrie Bloomberg, relatează News.ro. De asemenea, invazia rusă în Ucraina în 2022 a repus pe agenda discuțiilor un subiect la fel de fierbinte: liderii pro-europeni ai Republicii Moldova sunt conștienți de eforturile Moscovei de a recompune fostul spațiu sovietic, anexând fostele republici sovietice, conform Mediafax. Se nasc, prin urmare, întrebări-cheie: cât este Moldova de vulnerabilă în fața Rusiei și ce tactici implementează Moscova, deja, în această țară?
Obiectivul final al Kremlinului este de a paraliza capacitatea guvernelor europene de a reacţiona rapid şi de a perturba stabilitatea socială, potrivit unui oficial european de rang înalt familiarizat cu discuţiile în legătură cu tactica Moscovei.
De asemenea, activităţile Rusiei reprezintă un efort concertat de a testa reacţia la o serie de metode de sabotaj împotriva NATO, precum şi de a-şi dezvolta capacitatea de a lansa un atac suficient de mare pentru a paraliza Europa, a declarat înaltul oficial, sub condiţia anonimatului, întrucât discuţiile au loc în spatele uşilor închise, scrie Bloomberg.
Eforturile Rusiei din această lună s-au extins mult dincolo de câmpul de luptă din Ucraina, unde războiul se află în al patrulea an - un roi de drone în Polonia, avioane de vânătoare deasupra Estoniei şi, posibil, drone în Danemarca.
Intervenţia Rusiei în Moldova, care doreşte să adere la UE, înaintea alegerilor de duminică, evidenţiază amploarea eforturilor Kremlinului.
„ZIDUL DE DRONE”
După încălcări fără precedent ale spaţiului aerian în această lună, miniştrii apărării din statele membre ale Uniunii Europene de pe flancul estic al blocului au promovat iniţiativa „zidului de drone” pentru a îmbunătăţi securitatea şi a răspunde ameninţării în continuă evoluţie.
„Rusia testează UE şi NATO, iar răspunsul nostru trebuie să fie ferm, unit şi imediat”, a declarat vineri comisarul european pentru apărare, Andrius Kubilius, reporterilor din Helsinki, după discuţiile cu miniştrii. O parte semnificativă a sistemului de apărare ar putea fi pusă în funcţiune într-un an, a menţionat el.
Presiunea blocului european - alături de o nouă iniţiativă a NATO de a consolida protecţia aeriană - pune în evidenţă campania pe mai multe fronturi a Kremlinului, de la o ofensivă blocată în estul Ucrainei la incursiuni cu drone şi avioane de vânătoare pe teritoriul NATO şi operaţiuni cibernetice menite să influenţeze alegerile din Moldova.
Ofensiva hibridă este lansată într-un moment vulnerabil pentru Europa, care se confruntă cu retragerea SUA sub preşedinţia lui Donald Trump, încurajând Moscova să testeze pregătirea continentului de a face faţă unui adversar mai agresiv din est, în timp ce Putin încearcă să reafirme ponderea geopolitică a Rusiei, arată Bloomberg.
În plus, reacţiile disonante ale liderilor europeni au scos la iveală diviziunile şi incertitudinea din cadrul NATO, aliaţii având dificultăţi în coordonarea unui răspuns.
RUSIA, PRINCIPALUL ADVERSAR AL EUROPEI
Liderii NATO au acuzat săptămâna aceasta Moscova că a recurs la provocări intenţionate pentru a evalua răspunsul alianţei, determinând oficialii europeni să avertizeze că guvernele sunt pregătite să răspundă prin doborârea avioanelor de vânătoare ruseşti.
Întrebat despre avertismentele transmise de europeni, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a răspuns: „Nici nu vreau să vorbesc despre asta, pentru că este o declaraţie foarte iresponsabilă”, a relatat agenţia de ştiri rusă TASS.
Seria de drone observate în Danemarca, care au perturbat traficul aerian în această săptămână, are loc înaintea summitului UE de la Copenhaga din 1-2 octombrie, dedicat discuţiilor privind securitatea şi apărarea.
Prim-ministrul danez Mette Frederiksen a avertizat publicul să se pregătească pentru mai multe atacuri hibride şi a indicat Rusia ca fiind cea mai mare ameninţare la adresa securităţii Europei, după a treia apariţie suspectă a unei drone în această săptămână.
Autorităţile din ţara nordică nu au stabilit cine se află în spatele mai multor incidente cu drone din ultimele zile, dar Rusia rămâne principalul adversar al Europei, care încearcă să destabilizeze continentul, a declarat Frederiksen joi, într-un discurs video.
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a calificat incursiunile în Danemarca drept „foarte îngrijorătoare”, comparându-le cu încălcările convenţionale ale spaţiului aerian cu aeronave pilotate.
„În ceea ce priveşte avioanele de vânătoare, nu este nimic nou”, a declarat Rutte pentru Bloomberg Television la New York. „Este grav, ar trebui să înceteze, dar piloţii noştri ştiu ce să facă şi, dacă este necesar, pot recurge la măsuri extreme”, a spus oficialul NATO.
EXEMPLUL MOLDOVEI
Forţe neconvenţionale sunt active şi în Moldova, o fostă republică sovietică situată între Ucraina şi România, ale cărei ambiţii de aderare la UE vor fi puse la încercare în timpul alegerilor parlamentare de duminică.
Rusia a elaborat un plan pentru a perturba calea Moldovei către UE prin susţinerea forţelor pro-Kremlin din ţară, se arată în analiză.
Aceste planuri, coordonate direct de Kremlin, implică recrutarea de moldoveni din străinătate pentru a vota, organizarea de proteste perturbatoare şi o campanie de dezinformare pe scară largă pe reţelele sociale, potrivit unor documente analizate de Bloomberg.
În timp ce preşedinta Maia Sandu se luptă să-şi menţină majoritatea pro-UE în parlament, premierul Dorin Recean a declarat la începutul acestei săptămâni că autorităţile din Chişinău au reţinut zeci de suspecţi pentru tentative de provocare a violenţelor.
Instituţiile moldoveneşti au fost ţinta a peste 1.000 de atacuri cibernetice în acest an, iar autorităţile au luat măsuri pentru a şterge aproximativ 100.000 de conturi false de TikTok care răspândeau dezinformare, a precizat el.
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a evidenţiat ţara vecină în discursul său de la Naţiunile Unite din această săptămână, avertizând că „Europa nu îşi poate permite să piardă Moldova”. Liderul ucrainean a evaluat, de asemenea, utilizarea dronelor ca o modalitate de a testa apărarea aeriană şi expertiza militară.
„El nu va aştepta sfârşitul războiului din Ucraina”, a declarat Zelenski reporterilor ulterior, referindu-se la Putin. „Va încerca să găsească puncte slabe în Europa, în ţările NATO – va încerca să facă acest lucru”, a insistat preşedintele ucrainean.
Cât este de vulnerabilă Republica Moldova în fața Rusiei?
Cât este de vulnerabilă Republica Moldova în fața Rusiei? Care sunt mizele Rusiei în ecuația cu Moldova? Poate ajunge Moldova o nouă Georgia? Posibilele scenarii ale unui infern instrumentat de Rusia în Moldova.
Având în vedere alegerile parlamentare de duminică, toată lumea se așteaptă ca aceste eforturi să se intensifice.
Faptul că Moldova nu are graniță directă cu Rusia îl obligă pe Putin să acceseze constant narativul transnistrean pentru a-și justifica ambițiile neo-imperiale din regiune.
Pentru el, Moldova este „un teritoriu istoric rus” și punct!
Ne amintim, de altfel, și de definiția dată de Putin, la sfârșitul anului 2023, potrivit căreia Moldova se încadrează în mod special în definiția Lumii Ruse (Russkiy Mir), care cuprinde teritoriile Rusiei Antice, Marele Ducat al Moscovei, Imperiul Rus, Uniunea Sovietică și Federația Rusă contemporană.
Dacă Moldova ar adera la UE, aceasta ar fi o lovitură masivă pentru eforturile Kremlinului de destabilizare a țării și de preluare a controlului. De asemenea, ar afecta, întrucâtva, stabilitatea regimului lui Putin, pentru că acest lucru ar fi un exemplu de cum poate arăta un fost stat sovietic care beneficiază de aderarea la valorile Occidentului – reformat și prosper.
După Moldova, ar urma Ucraina și Armenia, ceea ce, pentru reputația Moscovei în calitate de garant de securitate în zonă, ar fi zdrobitor.
Dar care sunt vulnerabilitățile Moldovei?
Potrivit unei analize Chathamhouse.org, cea mai importantă este interferența electorală malignă a Rusiei, urmată de presiunea economică, operațiunile informaționale, atacurile cibernetice, destabilizarea internă, corupția și utilizarea grupurilor de intermediari.
Acestea fac parte din așa-numitele „măsuri-hibride”, foarte iubite de Moscova și în a căror competență, de altfel, excelează.
Mizele Rusiei în ecuația cu Moldova
Așa se face că miza mizelor în dinamica Rusiei cu Moldova este împiedicarea cu orice preț a aderării acesteia la UE – o extindere a UE în acest spațiu și o orientare pro-NATO a țării sunt respinse categoric de Moscova.
O altă miză extrem de importantă a Rusiei în ecuația cu Moldova este menținerea Transnistriei ca punct vital de presiune.Potrivit understandingwar.org, Kremlinul valorifică foarte bine exclava sa militară de 30 de ani din Transnistria, prin adâncirea, în timp, a legăturilor politice și economice în Republica Moldova, în efortul de prevenire a aderării la Vest. Și nu se va opri!
Folosirea oligarhilor pentru amestecul în treburile interne e un exercițiu vechi, dar eficient
Ne amintim de rolul extrem de important jucat de opozantul moldovean pro-Kremlin, Ilan Șor, în extinderea operațiunilor de influență malignă ale Rusiei în Moldova și în special în Găgăuzia.Deși partidul lui Șor a fost declarat neconstituțional, multiplele sale influențe continuă să se facă simțite în Moldova și oferă Kremlinului instrumente variate de influență în societatea și politica moldovenească, in extenso, europeană.
Serviciul Național de Securitate al Republicii Moldova l-a acuzat pe Ilan Șor și pe alți oligarhi pro-ruși că plătește milioane de euro pentru a organiza proteste antiguvernamentale și compromite desfășurarea alegerilor.
O altă miză extrem de importantă este demonstrativ-politică.
Prin menținerea constantă a influenței asupra Moldovei, Rusia demonstrează putere, influență și transmite mesajul țărilor dimprejur (Georgia, Ucraina, România) că nu doarme.
Dar există pericolul ca Moldova să devină o a doua Georgia?
Ar exista două variante de scenariu: Moscova alege varianta militară, întreprinde o incursiune rapidă, după modelul din 2008 în Georgia, lucru costisitor și riscant, pentru că ar putea să implice o reacție locală mai largă, iar războiul din Ucraina a uzat suficient armata rusă.
Scenariu al doilea, descris mai sus – politic hibrid, pe termen scurt – manipularea alegerilor, sprijinirea candidaților pro-ruși, dezinformare, coerciție economică, ample campanii media, lucruri la care, cum spuneam, Moscova e premiantă.
Comentează