Străzile capitalei iraniene Teheran au început marţi să revină uşor la viaţă, cu mai multe magazine deschise şi mai mulţi oameni pe străzi, în ciuda bombardamentelor continue care au provocat o ploaie toxică după lovirea unor rezervoare de petrol, iar portrete ale noului lider suprem al Iranului, ayatollahul Mojtaba Khamenei, sunt tot mai vizibile, potrivit unui reportaj al agenţiei EFE, notează Agerpres.
Un oraș pustiu
Oraşul a fost practic pustiu de la începutul războiului pornit de SUA şi Israel pe 28 februarie, când bombardamentul iniţial lansat de Israel l-a ucis pe ayatollahul Ali Khamenei. După moartea acestuia autorităţile au decretat 7 zile de suspendare a tuturor activităţilor şi 40 de zile de doliu naţional.
Odată reluate activităţile, unii locuitori ai Teheranului au ieşit pe străzile oraşului, care sunt însă departe de forfota lor obişnuită de dinainte de război.
Această revenire parţială la viaţă survine în ciuda faptului că seara trecută oraşul a fost supus celor mai lungi bombardamente de când a început războiul, cu explozii succesive după miezul nopţii care au durat cel puţin o jumătate de oră.
Au fost deschise băncile
În zona Saadabad, în estul capitalei, erau oameni care aşteptau autobuze, iar băncile erau pline de clienţi care încercau să îşi efectueze tranzacţiile bancare, într-o ţară unde accesul la internetul global este în continuare oprit, iar internetul naţional funcţionează greoi.
Traficul rutier a crescut şi el, dar de asemenea este departe de cel care provoca obişnuitele ambuteiaje în acest oraş cu circa 10 milioane de locuitori. Nu se ştie câţi dintre aceştia au mai rămas în capitală, întrucât după lansarea bombardamentelor pe 28 februarie mulţi au părăsit Teheranul.
De atunci numai magazinele alimentare rămăseseră deschise, dar marţi s-au redeschis de asemenea frizerii, florării, magazine de îmbrăcăminte şi mobilă, printre altele.
Oamenii se obișnuiesc cu războiul
Populaţia pare că se obişnuieşte cu exploziile provocate de atacurile aeriene. "Viaţa merge mai departe", spune o tânără care lucrează într-un restaurant, unde serveşte prânzul, chiar dacă este Ramadanul şi, teoretic, mâncatul este interzis până la apusul soarelui. "Vin să muncesc şi asta e, ce să fac ?", adaugă ea. "Ăsta este Orientul Mijlociu", intervine, pe un ton flegmatic, unul dintre colegii săi din restaurant.
Dar nu toată lumea manifestă acest calm aparent. De pildă, un locuitor al Teheranului afirmă că este îngrijorat să audă cum fiul său în vârstă de şapte ani îi spune că "vor ataca", sau că "vor lansa bombe şi rachete", când aude sunetul avioanelor care de obicei precede exploziile, şi se teme că băiatul ar putea rămâne cu o traumă după acest război.
Norul toxic
Această revenire parţială la viaţă a Teheranului are loc în mijlocul unei ploi despre care autorităţile avertizează că ar putea fi în continuare toxică, după ce Israelul a lovit patru depozite de petrol în provinciile Teheran şi Alborz, atac care a condus la formarea unui nor chimic cu aspect apocaliptic.
Efectele acelui nor toxic şi ale ploii negre care au urmat sunt în continuare vizibile, cu maşini albe încă acoperite de cenuşă neagră şi bălţi de apă de culoarea cărbunelui.
O schimbare evidentă este şi apariţia pe străzi a portretelor lui Mojtaba Khamenei, fiul defunctului ayatollah ucis în prima zi a războiului, care a fost ales de Adunarea Experţilor să-i ia locul acestuia.
Cu o expresie severă, noul lider suprem priveşte din fotografie trecătorii ieşiţi pe străzi, în mijlocul incertitudinii asupra modului în care va conduce Republica Islamică.
Comentează